Cărți de neocolit. Poeții Pleiadei
https://www.ziarulmetropolis.ro/carti-de-neocolit-poetii-pleiadei/

Constelaţia celor şapte stele a dat, din Antichitate până în Renaştere, numele mai multor grupări literare. În Franţa secolului al XVI-lea, tot atâţia poeţi, şapte, s-au strâns în jurul lui Ronsard, „acest poet prea falnic din culmea-i prăvălit”, cum îl numeşte Boileau.

Un articol de Georgeta Filitti|28 mai 2018

E o școală înnoitoare, revoluționară, în răspăr cu rânduielile feudale, promovate și susținute de biserica catolică. Franceza vorbită la Paris și în jurul capitalei se impune ca limbă literară și științifică iar manifestul Apărarea și cultivarea limbii franceze din 1549 nu face decât să pledeze pentru sporirea lexicului ei, paralel cu prețuirea nemăsurată a valorilor Antichității. Crezul acesta poetic va fi dezvoltat în continuare de Ronsard în Arta poetică (1565) și prefața la Franciada ((1572). Materializarea lui înseamnă abordarea de predilecție a unor subiecte din mitologia greacă, exprimate în elegii, satire, rondeluri, imnuri, ode sau sonete. Și statutul poetului e modificat în concepția prietenilor lui Ronsard: nu e doar un versificator la dispoziția cutărui nobil, ci un profet, un om cu har, în stare să transmită oamenilor de rând povețele zeilor. Temele îndrăgite rămân dragostea, natura, divertismentul, cu accente discrete de negare a ascetismului creștin. În același timp poeții Pleiadei se implică în politică și polemizează despre Reformă sau războaiele religioase.

Creația acestor oameni de litere, și a celor destul de numeroși care i-au urmat imediat, reprezintă punctul de început al poezie franceze moderne.

Dar care sunt cei șapte nemuritori?

Veniți care de unde, ei se regăsesc la Colegiul Coqueret din Paris. Acolo studiază profund Antichitatea greco-latină, scriu versuri, dar și petrec la țară, beau zdravăn și discută la nesfârșit. Rodul acestor conciliabule pestrițe e Manifestul din 1549 amintit mai sus, tipărit sub pana lui du Bellay. Urmașii aveau să-l caracterizeze drept „o scriere rapidă, strălucitoare, încâlcită și contradictorie”. Spre exemplificarea recomandărilor sale, du Bellay va crea 50 de sonete (Olivul), la care va adăuga, în timp, alte 65, și Culegere de poezie, Lamentația deznădăjduitului, Invențiuni etc.

Ronsard provine din aristocrația franceză și își începe viața pe măsură: paj la Curtea Franței, călătorește fastuos, mânuiește toate armele vremii, eșuează în cariera eclesiastică și se oprește la poezie, „frumoasa lui ibovnică”. Succesul e aproape instantaneu: Imnuri, Amoruri, Discursuri sunt volume care îl fac celebru (studenții îi ating hainele ca să se molipsească de harul său poetic). Și lupta retorică cu protestanții îi aduce faimă.

Pontus de Tyard, teoretizează poezia secretă, îl imită pe Ronsard și, după Rătăcirile dragostei, se consacră filosofiei, matematicii ca și studiilor de teologie. Să spunem că de fapt pregătirea sa inițială fusese de cleric (duhovnic al lui Henric al III-lea și apoi episcop de Chalon –sur-Saȏne).

Remi Belleau e caracterizat de exegeții sarcastici drept „agreabil”. Opera lui e totuși diversă, animată de imagini surprinzătoare: Mici invențiuni, Păstoria, Amorurile și noile schimburi de pietre prețioase etc.

Jean Antoine de Baïf, venețian de origine, „dulce și amar, voluptuos și dănțuitor” – cum l-a definit cineva – este inovator prin excelență. Răpirea Europei, Amorurile pentru Melina și pentru Francina mărturisesc aplecarea pentru simplificarea ortografiei, versuri fără rimă și mai ales preamărirea naturii.

Etienne Jodelle e socotit poetul care introduce tragedia în Franța. Cleopatra captivă, jucată în 1562 în curtea primăriei din Reims, este urmată de Didona jertfindu-se, cu același succes. Atunci comilitonii săi din Pleiadă sacrifică un țap în onoarea lui.

Ultimul din cei șapte e Jean dʹAurat, profesor de greacă și latină la Colegiul Coqueret, onorat de regele Carol al IX-lea cu titlul de poeta regius. A cultivat un gen aparte; afară de peste 50 000 de versuri în cele două limbi vechi, a excelat în franceză prin fabricarea de epitafuri, dedicații, blazoane, anagrame. Se spunea astfel că putea face din cuvântul câine cuvântul cușcă și din semne, maimuță.

Dintre poeții Pleiadei, Ronsard stârnește interesul românilor nu doar prin opera sa poetică, ci și prin presupusa lui obârșie undeva pe plaiurile mioritice. Această ascendență a fost discutată de francezi încă din secolul al XVI-lea. Românii abordează subiectul în secolul al XIX-lea. Vasile Alecsandri scrie Banul Mărăcine, declarând că Ronsard își avea un strămoș în slujba lui Filip de Valois. Discuția a înfierbântat multe capete și continuă și azi. Dincolo de fabulație rămâne opera Pleiadei. Înțelegerea ei nuanțată se poate face cercetând lucrările eruditului Romulus Vulpescu.

Veniți care de unde, poeții Pleiadei se regăsesc la Colegiul Coqueret din Paris. Acolo studiază profund Antichitatea greco-latină, scriu versuri, dar și petrec la țară, beau zdravăn și discută la nesfârșit. Rodul acestor conciliabule pestrițe e Manifestul din 1549.



31
/08
/16

Într-un volum colectiv, „Cum (să) îmbătrânim”, publicat în acest an de editura Baroque Books & Arts, mai mulți scriitori (dar nu numai) întorc pe toate fețele vârstele senectuții.

31
/08
/16

Peste 28 de milioane de oameni din toată lumea vorbesc româneşte. Limba română se predă în şcoli din 43 de ţări şi este vorbită oficial în 20 de state în care există comunităţi mari de români. Este, de asemenea, limbă oficială sau administrativă în Uniunea Latină şi în Uniunea Europeană. Româna este şi una dintre cele cinci limbi în care se oficiază servicii religioase pe Muntele Athos.

29
/08
/16

"Să nu vedem în generaţia tinerilor de astăzi decât o umanitate decăzută de la standardele noastre mi se pare un lucru urât şi trist. Şansa lor e acum, şi ei nu vor trăi şi nu vor gândi ca noi, deşi poate ne vor duce viaţa şi gândurile mai departe", spune Mircea Cărtărescu. Scriitorul îi dă replică, astfel, rectorului de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, cel care acuzase “generaţia de studenţi Facebook şi Google” că “nu are destulă cultură generală şi s-a obişnuit să îşi rezolve temele cu informaţii găsite pe Internet”.

25
/08
/16

În vreme ce guvernul român se gândeşte cum să scoată 50 de lei din buzunar pentru a-şi trimite la grădiniţă minorii ai căror părinţi au venituri mici, italienii sunt gata să le acorde o susţinere generoasă adolescenţilor. Într-o mișcare concepută pentru a reaminti tinerilor că doar cultura este cea care ne îmbogăţeşte viaţa şi aduce oamenii împreună, cetățenii italieni care împlinesc 18 ani sunt pe cale să obțină 500 de euro " bonus de cultură " de la guvern.

24
/08
/16

Pe 9 septembrie, între orele 9.00 şi 23.00, va avea loc cea de a V-a ediţie a Nopţii Literaturii Europene la Bucureşti, un eveniment al Reţelei Institutelor Culturale Naţionale din Europa (EUNIC), care se desfăşoară anual în mai mult de 70 de oraşe din toată lumea.

23
/08
/16

Am călătorit cu trenul după o pauză consistentă, mai lungă de un deceniu. Habar nu mai avem despre felul cum mai arată interiorul vagoanelor și nici despre „fauna” care le populează. Ziua era una liberă pentru tot poporul, destinația una de relaxare (Brașov), deci bănuiesc că publicul era puțin diferit de cel obișnuit. Oricum, prima impresie, a interiorului vagoanelor, a fost una bună, prin comparație cu ceea ce era în vremurile când făceam naveta săptămânal pe ruta București – Găești.

23
/08
/16

“Ritmul în care trăim, configuraţia fiecărei zile (din care răgazurile, perioadele de otium fertil sunt, practic, evacuate) reduc până la o limită îngrijorătoare timpul rezervat altădată lecturii.” – Andrei Pleşu. Scriitorul şi eseistul Andrei Pleşu - reper al vieţii publice şi academice româneşti - împlineşte, astăzi, 68 de ani.

19
/08
/16

INTERVIU La 25 de ani, Editura Nemira are casă cu grădină; trei câini, trei pisici; peste 1500 de autori publicați. Entuziasm, limonadă rece. Și un director general doar oleacă mai bătrân decât ea: Ana Nicolau.

18
/08
/16

„M-am născut la trei zile după intrarea României în război. Am avut, până am plecat în Franţa, la vârsta de doisprezece ani, extrase de naştere pe care scria «născut la 18/31 august». Se dădeau ambele date.“ Viaţa lui Neagu Djuvara începe aşadar în 1916, la Bucureşti, sub semnul aventurii şi al peregrinărilor.

18
/08
/16

“Anii de comunism au creat acest fenomen: să ajungi să îţi fie scârbă de ţara ta.” - Neagu Djuvara. Istoricul, scriitorul şi diplomatul Neagu Djuvara împlineşte, astăzi, 100 de ani.

17
/08
/16

Pentru pasionații de istorie sau pur și simplu cei care vor romane pline de personaje memorabile și întorsături de situație, seria Războiul celor Două Roze spune povestea tulbure și fascinantă a celor 30 de ani de război civil între cele mai mari familii nobiliare din Marea Britanie: Casa York și Casa Lancaster, una dintre ce mai brutale și sângeroase perioade din istoria Regatului. Este totodată perioada istorică și politică poate cea mai controversată și renumită, cu numeroase reprezentări în cărțile de istorie, romane, filme și seriale.

16
/08
/16

Scriitorul francez Pascal Bruckner își lansează în premieră mondială prima sa piesă de teatru, scrisă anul acesta și intitulată "Crăciun la palat", în cadrul celei de-a noua ediții a Festivalului Internațional de Teatru Independent UNDERCLOUD. Piesa de teatru, o comedie politică de situație, care face aluzie la Franța contemporană, va fi transpusă de regizoarea Chris Simion într-un spectacol-lectură. Din distribuție fac parte Pascal Bruckner, Marian Râlea, Răzvan Vasilescu, Dana Dogaru, George Ivașcu și Vlad Logigan.

16
/08
/16

Într-o epocă în care televiziunea transmite totul şi nu comunică nimic, Adelin Petrişor a ales să realizeze un incitant periplu fotografic în cea mai închisă ţară a lumii – Coreea de Nord. Albumul Coreea de Nord, un lagăr cît o ţară, de Adelin Petrişor, unul dintre cei mai cunoscuţi jurnalişti de război din România, va apărea astăzi la Seul, Coreea de Sud, cu titlul A Weekend in Pyongyang, North Korea.

14
/08
/16

Dragă domnule Zweig, vă scriu tocmai din Europa de Est, în anul 2016, după Hristos, pentru a vă informa că, așa cum v-ați temut, lumea a continuat să-și piardă mințile...

14
/08
/16

„Albastrul dintre cer şi ape”, al doilea roman al scriitoarei Susan Abulhawa, apărut recent la Polirom în traducerea semnată de Mihaela Negrilă, propune o incursiune într-o istorie cu multe enigme, construită în jurul unui destin de excepție.