„Țiganiada”, lucrare de o modernitate cuceritoare
https://www.ziarulmetropolis.ro/tiganiada-de-ion-budai-deleanu-lucrare-de-o-modernitate-cuceritoare/

CĂRȚI DE NEOCOLIT. Între capodoperele literaturii române, “Țiganiada” lui Ion Budai Deleanu (1760-1820) ocupă un loc de excepţie. Și explicaţia trebuie căutată nu numai în faptul că ţiganii reprezintă o populaţie alogenă cu care convieţuim de peste 600 de ani, ci şi pentru descrierea general umană pe care o conţine.

Un articol de Georgeta Filitti|3 februarie 2019

Umor, ironie, șarje, invenții verbale, „lucruri de șagă”, totul se învălmășește în cele 12 cântece ale unui „poematicon eroi-comico-satiric” pentru înfățișarea unor întâmplări, pe două planuri, din vremea lui Vlad Țepeș.

Becicherec Iștoc de Uramhaza venea dintr-un neam de ciurari, ori mai curând de reparatori ai banalelor site. O întâmplare îl înnobilează și, în pragul vârstei a treia, la 50 de ani, pleacă în lume din Transilvania natală în căutarea Anghelinei, o iubire din tinerețe. Ajunge în Țara Românească, unde pe atunci domnea temutul Vlad Țepeș și își găsește doi tovarăși cu aspirații asemănătoare: grecul kir Kalos Cucureaza, odinioară covrigar la Istanbul, acum onorabil boier muntean, cu inima furată de o Smarandă. Născocor de Cârlibaba fusese căpitan de țigani în Moldova. Cea după care ofta era frumoasa Chirana. Toți trei nimeresc într-o țară unde energia debordantă a voievodului face minuni; între altele, el adună pe toți țigani din țară, într-un fel îi înregimentează, dându-le arme și transformându-i într-o oaste disciplinată. Motivul? Voia să-i sustragă tentativelor turcești de a ajunge spioni ai sultanului. Vodă le cere să se adune în tabăra de la Spăteni. Lucru imposibil de îndeplinit, căci țiganii sunt reticenți la disciplină, gândul le e la mâncare, la somn și, mai ales, își petrec timpul certându-se. În plus, își vâră coada și Dracul. El o răpește pe Romica, iubita lui Parpangel, unul din ostașii în devenire, și o duce în pădurea cu năluci. Acolo Scaraoțchi amenajase un fel de tabără de recluziune plină de veselie pentru cei care ar fi dezertat din armata lui Vlad Țepeș. Intervenția Sf. Spiridon strică aranjamentele diavolești. Parpangel își potolește setea la un izvor miraculos și devine soldat viteaz, imun la gâlcevile nesfârșite dintre ai săi. Armura Arginteanului îl apără de rele. Dar și sfinții îi țin parte. Căci în lupta ce se încinge între turci și români, dracii îi susțin pe musulmani, iar sfinții pe creștini. Victorioși alături de români, țiganii se strâng în tabăra de la Spăteni, asistând și la nunta lui Parpangel cu Romica. Totodată încep să discute o problemă capitală pentru ei: organizarea noului stat țigănesc. Cum să fie? Cine să-l conducă? Cine cu ce e îndreptățit? Prea multe întrebări, prea anevoioase răspunsuri. Iese un scandal de pomină și tabăra se risipește fără să se mai gândească cineva la statul țigănesc.

Poemul e dedicat lui Mitru Petrea (anagrama corifeului Școlii ardelene, Petru Maior) și, pentru credibilitate, sunt înșirate tot felul de izvoare fanteziste și personaje fabuloase care i-ar fi furnizat autorului documentația necesară. Pe lângă „izvodul” de la mânăstirea Cioara și „pergamena” de la mânăstirea Zănoaga, au fost consultați Simplițian, Idiotiseanu, Dubitantius, Erudițianul, popa Agnozie, popa Nătărău din Tândăranda…

Departe de a fi o simplă parodie, poemul are pagini de savante comentarii pe seama unor modele celebre; se fac referiri la Homer, Tasso, Milton. Informația istorică și filologică se împletește cu prezentarea cadrului social politic. Autorul, după opinia celor care i-au cercetat opera, este o fericită îmbinare între „un occidental desăvârșit” și un țăran ardelean profund și meditativ. El se înscrie cu cinste, în materie de mânuire minunată a limbii române, în rândul antecesorilor lui Eminescu.

Împrejurări nu totdeauna prielnice au făcut ca această creație fundamentală a literaturii române moderne să vadă lumina tiparului abia în 1876 (cu ediții succesive până în zilele noastre), ceea ce a constituit o întârziere regretabilă pentru afirmarea noastră pe marea scenă europeană a creatorilor de ficțiune, pornite de la realități adesea prozaice.

Imagine din filmul “Șatra”



10
/05
/22

După doi ani (2020 şi 2021), în care Premiile au fost acordate online și transmise în direct pe pagina de Facebook a revistei (cu laureaţii şi membrii juriului intervenind doar în faţa camerelor video), după ce, din motive de pandemie, Premiile au fost amînate din primăvară în toamnă, anul acesta revista noastră va acorda, din nou, Premiile Observator cultural la Teatrul Odeon, marţi, 17 mai, de la ora 19.00.

10
/05
/22

Salonul Internațional de Carte Bookfest, cel mai important salon de carte din România şi singurul eveniment al industriei editoriale care a reuşit să capete o dimensiune internaţională marcantă, revine în peisajul evenimentelor culturale din capitală după trei ani de absență pandemică. Peste 100.000 de vizitatori sunt așteptați la ediția din acest an a Bookfest, în perioada 1-5 iunie, în Pavilionul B2 al Complexului Expozițional Romexpo.

18
/04
/22

Cea mai recentă carte a scriitoarei Elena Ferrante, Invențiile ocazionale, a fost publicată recent în traducere la Editura Pandora M, în cadrul colecției Anansi. World Fiction. Este vorba despre un volum de eseuri care le oferă cititorilor o perspectivă asupra lumii interioare a autoarei și a identității sale de scriitoare, texte însoțite de o serie de ilustrații ingenioase semnate de Andrea Ucini – un tur de forță vizuală.

18
/04
/22

Cele mai bune materiale jurnalistice ale anului vor fi premiate în cadrul galei #Superscrieri11 care va avea loc pe 16 mai 2022. Superscrieri este o inițiativă independentă a Fundației Friends For Friends (FFFF.ro ), realizată împreună cu oameni și companii care vor să susțină responsabilitatea în documentarea și transmiterea realității.

18
/04
/22

București, 15 aprilie 2022 – Editura Corint vă invită la dezbaterea pe marginea cărții Capcana lui Tucidide. Mai pot evita Statele Unite și China războiul? de Graham Allison, volum de referință în domeniul relațiilor internaționale, publicat în imprintul Corint Istorie. Evenimentul are loc luni, 18 aprilie, ora 19.00, la librăria Humanitas Cișmigiu.

17
/04
/22

După succesul internațional al romanelor „Tatuatorul de la Auschwitz”, vândut în peste 7 milioane de exemplare, și „Călătoria Cilkăi”, Heather Morris a primit invitația să meargă în Israel pentru a descoperi istoria a trei surori, supraviețuitoare ale lagărului Auschwitz-Birkenau.

13
/04
/22

Nominalizat la prestigiosul Man Booker Prize, „Lumea în flăcări” de  Siri Hustvedt, recent apărut la Editura Polirom, este un roman magistral pe tema percepţiei, prejudecăţilor, dorinţei şi luptei unei femei pentru afirmarea în conştiinţa publică.