„Anul trecut au fost în România aproximativ 20 de tiraje din Eminescu, fiecare cu o medie de 3.000 de exemplare. Preţul mediu al unei cărţi a fost 10 lei”, a declarat criticul literar Lucian Pricop, profesor universitar de istoria culturii române la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Pentru cele 60.000 de […]
Un articol de Andrada Văsii|21 ianuarie 2013
„Anul trecut au fost în România aproximativ 20 de tiraje din Eminescu, fiecare cu o medie de 3.000 de exemplare. Preţul mediu al unei cărţi a fost 10 lei”, a declarat criticul literar Lucian Pricop, profesor universitar de istoria culturii române la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).
Pentru cele 60.000 de cărţi tipărite anul trecut românii au plătit aproximativ 600.000 de lei (130.000 de euro). Vânzările au crescut cu 5-10% în fiecare din ultimii doi ani datorită exigenţelor sporite de la examenul de bacalaureat, care i-au determinat pe elevi să cumpere mai multe cărţi din programa şcolară.
„Eminescu este cumpărat doar de elevi sau de părinţi, însă tot pentru copii. Aproape nimeni nu cumpără cărţi de Eminescu doar pentru plăcerea lecturii. Eminescu şi-a pierdut aderenţa la public pentru că a devenit autor obligatoriu în programa şcolară”, crede criticul literar.
El a adăugat că numărul volumelor traduse din opera lui Eminescu este neglijabil.
Pricop spune că dacă ar fi trăit, Eminescu, cel mai bine vândut scriitor român din toate timpurile, ar fi avut drepturi de autor de 7% din vânzări, ceea ce i-ar fi adus încasări de 800 de euro pe lună.
„În zilele noastre Eminescu nu este cel mai bine vândut scriitor, ci Cărtărescu, cel puţin în ultimii ani. Eminescu este un bun naţional, dar pe care nu îl cunoaşte nimeni. Dacă ar fi să scoatem zece poezii din opera lui Eminescu, pe care le ştie toată lumea, nimeni n-ar mai şti cine este”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Mario De Mezzo, preşedintele Uniunii Editorilor din România şi director general al grupul editorial ALL.
Românii nu mai citesc poezie şi mulţi moştenesc de la părinţi volumele lui Eminescu. Asta explică vânzările slabe ale cărţilor poetului naţional.
„Românii nu cumpără Eminescu, iar cei care cumpără nu citesc. Eminescu a devenit obiect de studiu, dar nu şi de lectură”, a adăugat Lucian Pricop.
El afirmă că după 1960 în planurile celor 14 edituri de stat de la acea vreme era obligatoriu să existe cel puţin un titlu din Eminescu în fiecare an.
Mario De Mezzo spune că în România din cărţile pe care le publică trăiesc bine Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu sau Neagu Djuvara.
„Ca să trăieşti din cărţi trebuie să ai o activitate bogată, în primul rând. Niciun scriitor român nu se îmbogăţeşte dintr-o singură carte”, a mai spus el.
Sursa: Mediafax
