Cătălina Flămînzeanu: „Ca fotografă, mi-aş dori să fiu invizibilă“
https://www.ziarulmetropolis.ro/catalina-flaminzeanu-ca-fotografa-mi-as-dori-sa-fiu-invizibila/

Cătălina Flămînzeanu îşi deschide expoziţia „Pelicula“, joi, 21 noiembrie, de la ora 18.00, la Godot Café-Teatru. Proiectul îi include pe actorii Maria Obretin şi Florin Piersic jr., care au fost surprinşi în 16 cadre ca dintr-un film mut.

Un articol de Judy Florescu|21 noiembrie 2013

Fotografa Cătălina Flămînzeanu îşi deschide joi, 21 noiembrie, expoziţia „Pelicula“, de la ora 18.00, la Godot Café-Teatru (str. Blănari nr 14, Bucureşti). Proiectul îi include pe actorii Maria Obretin şi Florin Piersic jr. Ei au fost surprinşi în 16 cadre ca dintr-un film mut, precum crâmpeiele de amintire ce rămân în urma unei relaţii.

După ce ne-a arătat cât de frumoase sunt româncele în portul lor național prin expoziția din iunie 2013 de la Muzeul Țăranului Român, numită Fotografie cu IE, Cătălina ne introduce în lumea filmului artistic, prin prisma fotografiilor sale care îi evidenţiază pe cei doi actori.

Judy Florescu: Ca amator, vreau să aflu de la un profesionist ce anume face o fotografie reuşită şi ce o face nereuşită?

Cătălina Flămînzeanu: Nu mă consider un profesionist, ci o persoană pasionată de fotografie. Iar stabilirea unui verdict, dacă o fotografie este reușită sau nu, ține de subiectivism. O imagine poate fi perfect construită din punct de vedere tehnic (expunerea, claritatea, profunzimea de câmp, contrastul, focusul, toate corecte), dar dacă nu reușeste să transmită acea emoție, valoarea acesteia devine discutabilă.

Dar sunt diferite categorii de fotografie: documentară, comercială, de portret, sportivă, aeriană, de nuntă, s.a., care nu pot fi analizate după aceleași criterii, fiecare având propriile reguli.

Care a fost prima fotografie care te-a impresionat?

Portretul lui Humphrey Bogart făcut de Yousuf Karsh.

Humphrey_Bogart_by_Karsh_(Library_and_Archives_Canada)

Humphrey Bogart, fotografiat de Yousuf Karsh (Library and Archives Canada)

Cum s-a clădit pasiunea ta pentru fotografie şi cum o menții activă?

Plăcerea de a fotografia a venit de la sine. Fotografiez, experimentez, creez și iar fotografiez.

Care este partea bună și partea proastă a fotografiilor de spectacole de teatru?

Fotograful are sansa de a dezvălui părţi din misterul unui spectacol, de a decupa emoţia pentru a o transmite mai departe privitorilor, de a surpinde esenţa.

Prima ta expoziție a avut ca temă ia românească în care ai fotografiat personalități de sex feminin din România. Ţi-a rămas vreo emoţie puternică după această expoziţie?

Anul acesta, pe 24 iunie, a fost sărbătorită, pentru prima dată, Ziua Universală a Iei. Pentru a marca un astfel de eveniment, am avut o expoziţie cu 21 de portrete, numită sugestiv, „FotografIE cu IE”, deschisă la Muzeul Ţăranului Român. Nu o sa uit niciodată ziua în care doamna Coca Bloss mi-a spus: „Cătalina, accept să fac parte din proiectul tău fotografic.“ Am fost în al nouălea cer.

coca bloos

Coca Bloos, fotografiată de Cătălina Flămînzeanu

Ce anume te-a inspirat să faci un film din cadre fotografice? De unde a răsărit acest concept al expoziţiei „Pelicula“, cu 16 fotografii?

Personalitatea completă a unui om nu poate fi surprinsă într-o singură fotografie. Am dorit ca stările diferite ale fiinţei umane să fie întruchipate de un singur personaj. Am ales-o pe Maria Obretin. Aceasta era ideea iniţială a proiectului meu fotografic.

Citiţi şi: Maria Obretin şi Florin Piersic Jr., în eseul fotografic „Pelicula“

Însă, dupa realizarea mai multor portrete, devenea evidentă necesitatea unei prezenţe masculine pentru a crea un echilibru. Personajul cel mai potrivit a fost Florin Piersic Jr. În proiect, fiecare cadru surprinde câte un aspect din viaţa de cuplu, dar împreună reuşesc să construiască o întreagă poveste. Aceasta a fost viziunea mea: să obţin cadre autentice, cadre intime.

Florin Piersic jr și Maria Obretin - foto Cătălina Flămînzeanu

Florin Piersic Jr. şi Maria Obretin – foto Cătălina Flămînzeanu

Aș descrie stilul tău fotografic drept poetico-romantic, cu accente bine definite din întuneric şi lumină. Ce înseamnă stilul tău fotografic, de fapt?

Îmi place descrierea ta. Nu putem rămâne la ea? Eu nu respect întotdeauna regulile de fotografiere, totul depinde de starea mea din acel moment, de starea persoanei fotografiate.

Cu ajutorul inspiraţiei, lucrurile se leagă. Urmăresc obţinerea unui dialog vizual între privitor şi cel fotografiat. Merg pe drumul meu, acela de a scoate în evidenţă ceea ce e mai frumos în oameni, sperând că toţi cei care îmi văd fotografiile să împărtăşească aceeaşi emoţie cu mine. După cum ştii, iubesc fotografia alb-negru. Ma reprezintă.

Cum reușești să evoluezi cu fotografiile tale de la o zi la alta? Ai un ideal fotografic?

Cine a zis ca evoluez? (râde). Idealul meu? Fotograful canadian Yousuf Karsh, bineînţeles. Este renumit pentru portretul facut lui Winston Churchill, devenit cel mai reprodus portret din istorie.

Winston_Churchill_1941_photo_by_Yousuf_Karsh

Winston Churchill, fotografiat de Yousuf Karsh în 1941

S-a axat pe fotografia de portret în studio, iar credinţa lui Karsh era că în fiecare bărbat sau femeie este ascuns un secret, fotograful având sarcina de a-l dezvălui. A portretizat personalităţi precum: Ernest Hemingway, Martin Luther King, Pablo Picasso, Mohammed Ali, Maica Tereza, Humphrey Bogart, Indira Gandhi, Sophia Loren, Walt Disney.

Jurnalistul George Perry menţiona în „The Sunday Times“: „când celebrităţile încep să se gândească la imortalitate, îl cheama pe Karsh din Ottawa“.

De fiecare dată în cei doi ani de când ne cunoaștem, te-am întâlnit cu aparatul de gât, mereu atentă la ce e de fotografiat în jur. Vei face fotografii și la vernisajul expoziției tale?

La astfel de evenimente aş prefera ca atunci când fotografiez să devin invizibilă dacă s-ar putea. Să fiu atentă la fotocompoziţiile mele, la personajele mele, iar subiecţii mei să nu mă observe. Aşadar, la vernisaj nu o să fac fotografii. Îmi las prietenii să se ocupe de asta. Eu doar o să mă bucur de atmosferă.

28
/05
/18

Strada Mătăsari este cunoscută în capitală ca fiind strada unde prostituatele ieșeau „la lucru” pe înserat. Ideea festivalului Femei pe Mătăsari, fondat de Iulian Văcărean, a fost să facă această stradă cunoscută pentru lucruri mult mai pozitive, să invite femei și bărbați, organizații, să-și prezinte ideile și să le dea oamenilor ceva creativ în schimbul unei imagini de „strada unde totul este pierdut”.

25
/05
/18

Artistul român Hamid-Nicola Katrib își va împărtăși una dintre viziunile sale asupra artei moderne într-un cadru urban, părăsit și uitat de timp, care va anima locația într-o viziune suprarealistă plină de emoții. Amprenta artistului, atent conturată în Big Bang - vernisajul pe care îl pregătește pentru data de 7 iunie 2018, se va reflecta în 11 tablouri suprarealiste pictate de acesta în ulei, însă vedeta serii va fi instalația denumită „The End”.

24
/05
/18

Pe durata Festivalului Internaţional de Film Transilvania (25 mai - 3 iunie), Ziarul Metropolis vă va ține la curent cu cele mai importante evenimente de la Cluj.

22
/05
/18

Între 20 și 29 aprilie, la hub-ul cultural POINT a avut loc NOVA, festival de noi tehnologii în artele performative. La invitația POINT, peste 30 de creatori și artiști români și internaționali au ținut workshopuri, conferințe, performance-uri.

18
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 630 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Cozia, construită pe vremea lui Mircea cel Bătrân, la îndemnul Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana, duhovnic al lui Mircea „întru cele Dumnezeieşti”. La Mănăstirea Cozia a luat fiinţă prima şcoală de copişti şi caligrafi din Ţara Românească şi tot acolo a trăit şi primul imnograf român, Filotei, mare logofăt al Țării Românești.

17
/05
/18

Joi, 17 iunie, în ziua Înălțării Domnului, România va sărbători și Ziua Eroilor. Cu această ocazie, vor fi organizate 172 de evenimente-sincron în diferite comunități (sate, comune, orașe, consilii județene, școli, licee, muzee, biblioteci, universități, asociații culturale și sociale, teatre, mănăstiri) din România și din Republica Moldova, având ca scop omagierea eroilor veterani și a foștilor deținuți politici, care au contribuit prin sacrificiul lor la crearea și menținerea României pentru noi, cei de astăzi, și pentru generațiile următoare.

16
/05
/18

În seara de 19 mai, cu ocazia celei de-a 14-a ediţii a evenimentului "Noaptea Muzeelor", publicul din întreaga ţară va avea posibilitatea de a vizita aproximativ 180 de muzee şi de a beneficia de pe urma unor activităţi culturale şi curatoriale propuse de peste 40 de prieteni ai muzeelor.

15
/05
/18

One Night Gallery, cea mai inovatoare galerie de artă vizuală din România, se extinde pentru cea de-a cincea ediție cu o expoziție intinerantă în care arta vine mai aproape de spectatori, într-o experienţă multisenzorială care foloseşte realitatea virtuală, realitatea augmentată și videomappingul. Pe data de 19 mai, Samsung aduce One Night Gallery la Teatrul Odeon, iar lucrările artistei Raluca Băraru vor transforma spațiul din Calea Victoriei 40, pentru o noapte, într-o scenă care se va remarca printr-un ludic noir, specific personajelor create de ea.

12
/05
/18

Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă în colaborare cu Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO vă invită la vernisajul expoziției „Pictori comentaţi de Petre Oprea”, deschisă în perioadă 15 mai – 13 iunie la Muzeul Colecțiilor de Artă.

11
/05
/18

"După ce am fotografiat timp de doi ani distrugerea arhitecturală din epoca Ceaușescu, am decis să relatez fotografic viața de zi cu zi a oamenilor.", spunea, în urmă cu 5 ani, într-un reportaj BBC Andrei Pandele, fotograful (şi arhitectul) care a surprins, începând din 1970, România în vremea opresiunii comuniste.

08
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 115 ani de la moartea unuia dintre cei mai talentaţi, influenţi şi interesanţi artişti ai secolului al XIX-lea. În primăvara anului 2015, tabloul său “Nafea Faa Ipoipo?" ("Când te vei căsători?"), realizat în anul 1892, devenea cea mai scumpă operă de artă din istorie, după ce era achiziționat pentru suma de 300 de milioane de dolari. Recordul lui Gauguin a rezistat doar un an și jumătate, până în noiembrie 2017, când “Salvator Mundi”, pictura atribuită lui Leonardo da Vinci, era cumpărată cu 450,3 milioane de dolari.