Ce citim în martie: recomandările lui Alex Tocilescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-in-martie-recomandarile-lui-alex-tocilescu/

Publicitar, prozator, dramaturg, Alex Tocilescu (40 de ani) este unul dintre cei mai în vogă oameni de litere din România zilelor noastre. Este foarte urmărit pe reţelele de socializare, unde a dobândit o simpatie aparte pentru fotografiile cu pisicile sale (însoţite de câteva gânduri ale felinelor).

Un articol de Andrei Crăciun|25 martie 2018

Alex, fiul marelui regizor Alexandru Tocilescu, a trăit, înainte de a se stabili definitiv la București (unde este președintele asociației de proprietari în blocul în care a copilărit), în Germania și Statele Unite ale Americii. Tocilescu cel tânăr este și un cititor de ale cărui păreri se poate ține seama. Iată:

Michael Chabon – Sindicatul polițiștilor idiș (Editura Paladin)

Peste 8 ani, când Chabon o să ia premiul Nobel, toată lumea o să se înghesuie să-i cumpere cărțile, și mulți o să zică „vai, cum de mi-a scăpat asta la vremea ei!”. La care eu o să mă umflu-n pene și o să atrag atenția asupra acestui text în care o recomand.

Sindicatul polițiștilor idiș e un roman incredibil de bine scris, incredibil de frumos și incredibil de evreiesc: Chabon scrie o istorie alternativă în care, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, evreii sunt izgoniți și din Israel și se refugiază în Alaska.

Către sfârșitul secolului XX, contractul cu statul american e pe cale să expire, și micul teritoriu e cuprins de nesiguranță. Pe acest fundal, un polițist cu multe, multe probleme emoționale încearcă să rezolve o crimă, împreună cu partenerul (și vărul) lui care e pe jumătate evreu, pe jumătate indian.

Mircea Horia Simionescu – Ingeniosul bine temperat (Editura Humanitas)

În loc să ne văicărim că n-avem și noi, românii, un Nobel al nostru, mai bine am citi primele două volume din tetralogia lui MHS: Bibliografia generală și Dicționarul onomastic.

Prima e o antologie de cărți fictive, printre care găsim povestea boxerului (inexistent) Bob Hora, campion mondial la categoria grea între războaie, sau „Leipzig – oraș de carton”, în care aflăm că minunatul Leipzig este construit în întregime din carton, de la trotuare la catedrale, de la fântâni arteziene la oi.

Dicționarul onomastic e, după cum îi spune și numele, un dicționar de nume. Unele nume au o poveste întreagă, altele sunt descrise în doar două-trei cuvinte („Alfons: regesc și fonf”).

Merită citit fie și numai ca să vezi dacă e și numele tău acolo și ce scrie Simionescu despre el. În fine, pe scurt, cele două volume sunt cam cel mai nebun, fermecător, frumos, haios și plin de fantezie lucru scris vreodată în România.

Tudor Ganea – Miere (Editura Polirom)

Tudor Ganea a scris două cărți. Pentru prima, Cazemata, a luat o grămadă de premii de debut. Pentru a doua, Miere, ar fi meritat să ia o grămadă de premii pentru cartea-de-după-cartea-de-debut, dar se pare că nu există așa ceva.

Miere e povestea… nu știu, mi-e greu să explic. E un fel de realism magic românesc, să zicem. Sunt o grămadă de chestii la cartea asta care te lasă cu gura căscată, pentru că nu te așteptai să le găsești în ea. Pe mine m-a spart descrierea Bucureștiului distrus de cutremur (cutremurul ăla pe care-l așteptăm cu toții, nu cel din ‘77).

Sindicatul polițiștilor idiș e un roman incredibil de bine scris, incredibil de frumos și incredibil de evreiesc: Chabon scrie o istorie alternativă în care, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, evreii sunt izgoniți și din Israel și se refugiază în Alaska.

Foto: Cătălin Georgescu

06
/01
/15

Există literatură care nu se cuvine povestită folosind convenționalul propozițiilor și frazelor. Există literatură pentru care cuvintele – cuvintele simple, unul lângă altul până la sfârșit – sunt îndeajuns. ”Crăiasa Zăpezii” (Polirom, 2014) de Michael Cunningham din înaltul acestei literaturi coboară.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.