Alexandra Neacșu, „O viață și toate începuturile”
https://www.ziarulmetropolis.ro/alexandra-neacsu-o-viata-si-toate-inceputurile/

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viaţă şi toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacşu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric şi are o prefaţă semnată de Dan Puric.

Un articol de Monica Andrei|17 decembrie 2014

Alexandra Neacşu nu e o timidă. Când mi-a dăruit cartea „O viață și toate începuturile” şi m-a invitat la lansarea ei, am simţit candoarea şi toată duioşia unui om care-ţi oferă o bucată de suflet. Am citit-o cu o vie curiozitate parcurgând fâşii din sufletul ei şi m-a uimit modul cum se derulează secvenţele din viaţa Sofiei. Nu e un roman obişnuit unde aştepţi conflictul şi trăieşti acţiunea cu sufletul la gură. Sunt reacţii, stări, impulsuri, detalii din jur ce se îmbină în mici scenarii. Sunt videoclipuri de trăiri ale Sofiei, personajul principal.

La Librăria Eminescu, am nimerit într-o ambianţă ce invita la visare în sala plină de oameni dornici să afle ce este un “roman de stare” despre care Dan Puric scria în prefață: “Este ceva cât se poate de contemporan, proaspăt, născut din nevoile nespuse ale cititorului de astăzi. Este o altă formă prin care literatura nu se întâmplă în paginile cărţii, ci înafara lor, în mintea celui care citește. Nu e o simplă poveste, este un proces în mişcare, o literatură vie. Sau o „surprinzătoare victorie” a spiritului”.

Alexandra Neacșu, născută în 1989, este absolventă a Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică, regie-teatrologie, cu master în scenaristică, actriță a Companiei Passe-Partout DP și angajată a Teatrului Metropolis. În liceu a fost membră a Cenaclului Literar Junior al Uniunii Scriitorilor, unde i-au fost publicate primele două cărți, cu care a câștigat concursul național „Tinere condee”. Aceasta este cea de-a treia carte a autoarei, publicată de Compania Passe-Partout DP și recomandată de Dan Puric.

Lansarea a fost animată de către: actorul şi profesorul Florin Zamfirescu, actriţa Lamia Beligan şi scriitorul Sorin Lavric.

DSC_0228

Scriitorul Sorin Lavric, doctor în filosofie, a deschis seara spunând despre carte: “Este o carte bizară. Are ceva din desfăşurarea unui spectacol de teatru, cu pauze, efecte. Există un cordon ombilical între Sofia şi scenă. Formată din trei părţi, cu texte reflexe, maxime, bucăţi referenţiale şi literatură propriu-zisă. Un roman al oglindirilor sufleteşti. M-am întors tot timpul la prefaţă. M-am regăsit în texte ca spectator, dar nu m-am regăsit în psihologia feminină. Alexandra Neacşu vine din lumea teatrului şi scrie acest roman despre toate începuturile unei vieţi din punctul de vedere al omului de teatru.”

Între două prezentări, vocea personajului Sofia a prins viaţă prin vocea actriţei Lamiei Beligan care a lecturat bucăţi de texte din carte.

La final, actorul Florin Zamfirescu: „Prefer să stau strâmb şi să judec drept. O cunosc pe Alexandra din liceu şi i-am citit textele. A studiat la Facultatea de Teatru şi îi ştiu momentele ciudate prin care a trecut. Ceea ce e fascinant la ea este prezenţa care ţi se impune prin spiritualitate. «O viață și toate începuturile» este o carte autobiografică. Experienţele ei interioare au determinat-o să scrie cartea asta ciudată, cu pagini albe, un rând pe pagină, bucăţi de text, o prefaţă. Am fost de acord cu ce spune Dan Puric în prefaţă, că e ca pasărea Ibis care rupe coloana şarpelui după ce a prins-o ca să o sufoce.

Cartea are o frumuseţe aparte şi o singurătate aparte. Citind-o te poţi aştepta la mult. Realismul e de o cruzime înspăimântătoare. Prin durerea ei adâncă, reuşeşte să ne facă să vedem prin ochii ei realitatea adâncă. Şi mi-am amintit un vers scris de Nichita Stănescu: «Şi eu numai pentru ea trăiesc în lumea fioroasă sub ceresc.» Alexandra Neacşu e decorporalizată. Sortită chinuirii. Simt că nu va fi un om fericit. Mi-a plăcut bucata «Carnavalul bătrânilor».”

La final, actorul a lecturat din capitolul „El, Marea”:

„Ochii îmi sunt plini de mare. Pe mal mă privesc în ea, iar Ea se reflectă în mine. E veştedă marea în ochii mei. E o mare goală. Ea nu poate fi altunde decât în ea însăşi. Nu poate exista decât în libertate. Orice constrângere este un chin pentru ea, îi distruge elanul, vârtejul interior, schimbarea permanentă. Ea nu este niciodată la fel, în fiecare secundă este cu totul alta. De-asta e periculoasă şi frumoasă cu pericolul ascuns în ochii plini de infinit.

Din apele ei m-am născut eu. Azur din azurul ei îmi curge în vene. Alge îmi flutură în păr şi nisipul se lipeşte de mine şi mă îmbracă. În suflet îmi zace o perlă şi mă doare sideful ei. Întreaga mea fiinţă se luptă cu miezul ăsta să-l formeze, să creeze minunea, să strălucească departe. Şi acelaşi bluestem mă bântuie ca pe Ea. Nimic solid, nimic sigur. Totul doar dizolvare. Curenţi peste curenţi, flux, reflux, valuri, valuri….
Într-însa dorm. Ea îmi este şi culcuş, dar şi iubită. N-am cum să rezist, cară în ea prea mult mister, prea mare. Uneori îşi ridică un val şi mă acoperă, mă încinge cu suflarea spumegândă. Şi deşi e în mine, o visez în fiecare noapte. La malul ei stau printre fiinţe ce se cheamă oameni. Ea vrea să mă sărute şi se strange într-un val să mă îmbrăţişeze. Un val imens, distrugător. Toţi ceilalţi o iau la fugă, ei cred că ea vrea să le facă rău. Ei nu o înţeleg. E prea puternică să fie blândă când iubeşte. Ea nu cunoaşte decât abandon total sau indiferenţă, iar în abandonul ei este cea mai liberă.

Îţi dăruieşte totul şi îţi cere în schimb împosibiliul sau uneori nimic. Aşa este ea. Dacă vrei s-o înţelegi, te încurci mai rău. Dacă nu-i laşi libertatea, şi-o ia singură. Şi pleacă. Dar eu din ea m-am născut şi libertatea mea este una cu a ei.

Mă arunc în apele ei şi dispar. Pur şi simplu dispar, topită de valuri şi de sărutările ei. Iar atunci sunt pretudindeni în ea, în libertatea ei robită de iubire şi de schimbare şi de bluestem. Nu crede niciodată că o cunoşti cu adevărat, nu te va lăsa. Nu vei ştii niciodată totul despre ea… cu n-ai ştiut până până acum nici că marea are o voce puternică, gravă, de bărbat. Că marea este şi bărbat, bărbat cu trup de mare. Dar numai Ea îl cunoaşte, fiindcă Ea l-a întrupat.”

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.

27
/01
/20

Editura Humanitas Fiction vă invită miercuri, 29 ianuarie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bld. Regina Elisabeta nr.38), la o seară dedicată lui Ezra Pound, poet și eseist, reprezentant de marcă al modernismului literar și unul dintre cei mai inovatori gânditori ai secolului XX. Radu Vancu, scriitor, Cosmin Ciotloș, critic literar și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction vor prezenta cele două volume ale ediției coordonate de Horia – Roman Patapievici dedicate scriitorului american: Opere I.Poezii 1908 –1920, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, aflat la al doilea tiraj în limba română după debutul din 2015, și Opere II.ABC-ul lecturii.Ghid spre Kulthură, recent apărut și lansat în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus 2019. În partea a doua a evenimentului, actrița Mirela Oprișor va citi din poeziile din Ezra Pound.

22
/01
/20

Albumul „Gigi Căciuleanu – OmulDans“ va fi lansat, miercuri, pe 22 ianuarie 2020, de la ora 19.00, la Maison Maurice Béjart, în prezenţa autoarei şi a lui Gigi Căciuleanu, alături de numeroase personalități culturale și diplomatice, în cadrul Festivalului Internațional de Artă EUROPALIA, coordonat de Institutul Cultural Român, alături de Europalia International din Belgia.

22
/01
/20

Volumul „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu“, de criticul Magda Mihăilescu, va fi lansat joi, 23 ianuarie 2020, ora 18.00, în Sala mare a Institutului Cultural Român.

Page 1 of 10012345...102030...Last »