Ce citim în martie: recomandările lui Alex Tocilescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ce-citim-in-martie-recomandarile-lui-alex-tocilescu/

Publicitar, prozator, dramaturg, Alex Tocilescu (40 de ani) este unul dintre cei mai în vogă oameni de litere din România zilelor noastre. Este foarte urmărit pe reţelele de socializare, unde a dobândit o simpatie aparte pentru fotografiile cu pisicile sale (însoţite de câteva gânduri ale felinelor).

Un articol de Andrei Crăciun|25 martie 2018

Alex, fiul marelui regizor Alexandru Tocilescu, a trăit, înainte de a se stabili definitiv la București (unde este președintele asociației de proprietari în blocul în care a copilărit), în Germania și Statele Unite ale Americii. Tocilescu cel tânăr este și un cititor de ale cărui păreri se poate ține seama. Iată:

Michael Chabon – Sindicatul polițiștilor idiș (Editura Paladin)

Peste 8 ani, când Chabon o să ia premiul Nobel, toată lumea o să se înghesuie să-i cumpere cărțile, și mulți o să zică „vai, cum de mi-a scăpat asta la vremea ei!”. La care eu o să mă umflu-n pene și o să atrag atenția asupra acestui text în care o recomand.

Sindicatul polițiștilor idiș e un roman incredibil de bine scris, incredibil de frumos și incredibil de evreiesc: Chabon scrie o istorie alternativă în care, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, evreii sunt izgoniți și din Israel și se refugiază în Alaska.

Către sfârșitul secolului XX, contractul cu statul american e pe cale să expire, și micul teritoriu e cuprins de nesiguranță. Pe acest fundal, un polițist cu multe, multe probleme emoționale încearcă să rezolve o crimă, împreună cu partenerul (și vărul) lui care e pe jumătate evreu, pe jumătate indian.

Mircea Horia Simionescu – Ingeniosul bine temperat (Editura Humanitas)

În loc să ne văicărim că n-avem și noi, românii, un Nobel al nostru, mai bine am citi primele două volume din tetralogia lui MHS: Bibliografia generală și Dicționarul onomastic.

Prima e o antologie de cărți fictive, printre care găsim povestea boxerului (inexistent) Bob Hora, campion mondial la categoria grea între războaie, sau „Leipzig – oraș de carton”, în care aflăm că minunatul Leipzig este construit în întregime din carton, de la trotuare la catedrale, de la fântâni arteziene la oi.

Dicționarul onomastic e, după cum îi spune și numele, un dicționar de nume. Unele nume au o poveste întreagă, altele sunt descrise în doar două-trei cuvinte („Alfons: regesc și fonf”).

Merită citit fie și numai ca să vezi dacă e și numele tău acolo și ce scrie Simionescu despre el. În fine, pe scurt, cele două volume sunt cam cel mai nebun, fermecător, frumos, haios și plin de fantezie lucru scris vreodată în România.

Tudor Ganea – Miere (Editura Polirom)

Tudor Ganea a scris două cărți. Pentru prima, Cazemata, a luat o grămadă de premii de debut. Pentru a doua, Miere, ar fi meritat să ia o grămadă de premii pentru cartea-de-după-cartea-de-debut, dar se pare că nu există așa ceva.

Miere e povestea… nu știu, mi-e greu să explic. E un fel de realism magic românesc, să zicem. Sunt o grămadă de chestii la cartea asta care te lasă cu gura căscată, pentru că nu te așteptai să le găsești în ea. Pe mine m-a spart descrierea Bucureștiului distrus de cutremur (cutremurul ăla pe care-l așteptăm cu toții, nu cel din ‘77).

Sindicatul polițiștilor idiș e un roman incredibil de bine scris, incredibil de frumos și incredibil de evreiesc: Chabon scrie o istorie alternativă în care, în urma celui de-al Doilea Război Mondial, evreii sunt izgoniți și din Israel și se refugiază în Alaska.

Foto: Cătălin Georgescu

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.