Cele mai frumoase versuri de Mahmoud Darwish, poetul-simbol al Palestinei
https://www.ziarulmetropolis.ro/cele-mai-frumoase-versuri-de-mahmoud-darwish-poetul-simbol-al-palestinei/

S-a deschis săptămâna trecută la Bucureşti Centrul Cultural Palestinian Mahmoud Darwish. Într-o lume în care politicul separă (ambasadorul Palestinei tocmai ce a fost retras din România), cultura caută să unească.

Un articol de Andrei Crăciun|18 iunie 2018

Prima dată când am auzit numele lui Mahmoud Darwish eram deja în Ramallah, Palestina, în fața mausoleului care îi este dedicat poetului. Nu sunt mulți poeți naționali care să aibă un așa mausoleu. M-am simțit copleșit de profunda mea ignoranță față de literatura arabă.

Am început să îl citesc pe Mahmoud Darwish în engleză și franceză (e tradus în treizeci de limbi) și am fost încă mai copleșit decât la vederea mausoleului de la Ramallah.

Mormântul poetului Mahmoud Darwish, din muzeul care îi poartă numele, în Ramallah.

Mahmoud Darwish a scris o poezie foarte frumoasă, chiar dacă pare să sune atât de vechi și de ciudat, fiindcă abundă în dragostea față de patria pierdută și cerul Palestinei.

Satul în care s-a născut Mahmoud Darwish nu mai există. A dispărut în timpul complicatelor războaie din Orientul Mijlociu. Mahmoud Darwish a trăit multă vreme în Israel și a fost membru al partidului comunist israelian. A făcut închisoare și a fost trimis în Exil. A murit în Statele Unite ale Americii și o mare stradă din Paris îi poartă numele.

Poezia lui Mahmoud Darwish este politică, nu avea cum să nu fie, dar cele mai frumoase versuri pe care le-a scris sunt despre dragoste și despre pace.

Mahmoud Darwish, așadar.

Poetul

*

(…)
Pe ruinele omeniei mele
Trece soarele și pașii furtunilor trec
Iar eu stau sub vechile ferestre
(…)

( Sub vechile ferestre… rana cea de demult)

**

(…)
Mi-aș agăța umbra între două stânci
ca păsările izgonite să-și facă acolo
cuib.
Mi-aș deșira umbra ca să pot urma
mirosul de migdale ce zboară pe
norul de praf
(…)

(De mi-ar fi dat s-o iau de la-nceput)

***
Între Rita și ochii mei
Stă o pușcă
Oricine o cunoaște pe Rita
Se înclină și se roagă
Unui zeu cu ochii ca mierea
la culoare
Am sărutat-o pe Rita
Pe când era copilă
Mi-aduc aminte cum s-a lipit
de mine
Și-a acoperit brațul cu cea mai
frumoasă cosiță

(…)

Ah, Rita
Între noi sunt un milion de păsări și
de chipuri
Și multe făgăduieli de a ne vedea
Retezate de pușcă

(…)
Ah, Rita!
Ce, oare, înainte de această pușcă,
Mi-a abătut ochii de la ochii tăi
În afara unei ațipeli sau două și a
câtorva nori ca mierea
A fost odată ca niciodată, o liniște a
înserării
În zori luna mai a plecat pribeagă,
departe,
în ochii ca mierea la culoare
Orașul i-a măturat pe cântăreți și pe
Rita

Între Rita și ochii mei
stă o pușcă

(Rita și pușca)

****
(…)
Iubesc
Îmi reînnoiesc moartea
Las în urmă acest timp și urc
Ochii tăi sunt ferestre către un vis ce
nu mai vine
În fiece vis cârpesc un vis și visez
Se face că Maria îmi zice: O să-ți
dăruiesc dormitorul meu
Iar eu îți zic: O să-ți dăruiesc
celula mea, Maria

(…)
Lanțurile se încolăcesc în jurul
sângelui meu
Înaintea nu este înaintea mea
Înapoia nu este înapoia mea
Ca și cum mâinile mele ar fi singurul
loc
Ca și cum mâinile mele ar fi o țară
Vai de patria din trup!

(O altă moarte… te iubesc)

Masa de scris a poetului din Muzeul Mahmoud Darwish (Ramallah)

*****
(…)
Era soldat,
Însă o schijă
i-a măcinat genunchiul stâng
și i-au făcut cadou
un nou grad
și un picior de lemn

(…)
Chitaristul vine
Iar eu de-abia îl văd
Adulmec sângele în corzile lui
Și de-abia îl văd
Mergând pe fiece stradă
De-abia îl aud
Cum urlă în plină furtună
Priviți cu atenție:
Acela este un picior de lemn
Ascultați:
Aceea este melodia cărnii de om

(Chitaristul rătăcitor)

******
(…)
Mamă! Fără pricină
Păsările din Galileea s-au sinucis.
O, tu lună apropiată de copilărie și
frontiere
Nu fura visul cel frumos
Din camera unicului copil
Și nu-mi nota pe bocancii soldaților
Numele și istoria –
Te rog, frumoasă lună.
Ogoarele de grâu au fugit din istoria lor
Și palmierul a fugit.
Fără rost era vorba despre trecut
Prietenii stau la intrarea casei vechi
Și înregistrează numele morților lor
În așteptarea poliției
Și a unei ghirlande de iasomie…

(…)
Prietenii, în închisoare,
Cumpără lumină,
Speranță fugară,
Și țigări
De la fiece temnicer și poet
Și vând chin oricărei păsări
migratoare
Atâta timp cât mai există în spatele
zidului
Lanul de porumb
Și spice ce cresc…

(…)
Prietenii își puneau data nașterii
între fibrele copacilor
Ca ele să-i țină minte…
Căci eu mi-am uitat coasta și
hangerul și făgăduința ploii
Le-am lăsat în jurul trăgacelor
cartușele
Fără de trăgaci, m-am certat cu
copacii,
Iar prietenii așteptau acolo poliția
Și o ghirlandă de iasomie
Pe când eu încercam să fiu
Să nu fiu …

(Cântec pentru vântul de miazănoapte)

*******
(…)
Începuturile sunt eu
Sfârșiturile sunt eu

Merg către zidul execuției mele
precum o pasăre nătângă,
Îmi închipui că sulița este coasta
mea
Iar sângele mi-e cântec de rodiu…
Merg
Până ce dispar în furtuna de nisip
(…)
Tu, tu vei veni noaptea la poet,
Însă nu vei găsi nici ușa, nici
albastru.

(Poemul nisipului)

Satul în care s-a născut Mahmoud Darwish nu mai există. A dispărut în timpul complicatelor războaie din Orientul Mijlociu. Mahmoud Darwish a trăit multă vreme în Israel și a fost membru al partidului comunist israelian. A făcut închisoare și a fost trimis în Exil. A murit în Statele Unite ale Americii și o mare stradă din Paris îi poartă numele.

Foto: Medium.com, Tripadvisor.com



28
/07
/16

O nouă ediţie a evenimentului "Noaptea cărţilor deschise" are loc, vineri, 29 iulie, între orele 20:00 şi 23:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, oferind cititorilor reduceri semnificative de 20% la toate cărţile din librărie.

27
/07
/16

Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia sunt ţările europene cu cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, în timp ce pe ultimele locuri ale acestui top se află ţări ca Olanda, Grecia şi Portugalia, unde există doar o jumătate de bibliotecă la 10.000 de persoane.

25
/07
/16

Un teatru vechi de 100 de ani din Buenos Aires a fost transformat într-o librărie mai spectaculoasă ca un muzeu. “Eu mi-am imaginat întotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci, alte persoane consideră ca ar fi o grădină, alţii şi-l pot închipui ca un palat, eu l-am imaginat întotdeauna ca o bibliotecă şi aici mă aflam eu…” – Jorge Luis Borges.

20
/07
/16

A apărut, în acest an, la Editura Art, cartea “Vremurile bune de altădată” (selecție și traducere din limba cehă de Jean Grosu), în seria de autor “Bohumil Hrabal”.

19
/07
/16

„Nu talentul le lipseşte românilor, ci caracterul.” - Norman Manea. Unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați scriitori români, împlineşte, astăzi, 80 de ani!

19
/07
/16

Romanul Donbas este povestea adevărată a unui evadat român din lagărul sovietic: Jacques Săndulescu, ce avea să devină Big Jacques în America, adică boxer profesionist, actor și proprietar al unui bar de jazz din New York, e luat de pe stradă într-o bună zi și dus în lagărul sovietic de la Donbas. După doi ani și jumătate de chin, reușește o evadare spectaculoasă.

18
/07
/16

„Toată lumina pe care nu o putem vedea“, de Anthony Doerr, Editura Humanitas Fiction, 2016, Premiul Pulitzer de anul trecut, este una dintre marile cărți ale timpului nostru. În New York Times Book Review stă scris: “Lumina din titlu este legată de ceea ce auzise Werner într-o emisiune radiofonică de la sfârșitul anilor ’30: creierul uman are capacitatea de a crea lumină în întuneric.”

10
/07
/16

CRONICĂ DE CARTE Alexandru Solomon nu este doar unul din cei câţiva autori importanţi de filme de nonficţiune din România şi coordonatorul unui festival de gen (One World). Dar este şi un foarte interesant comentator al ideilor despre cinema, aşa cum o dovedeşte pasionanta sa carte „Reprezentări ale memoriei în filmul documentar”.

08
/07
/16

Într-o zi de 8 iulie se năşteau poetul, dramaturgul și prozatorul francez Jean de La Fontaine, cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale, actriţa americană Anjelica Huston şi scriitorul român Şerban Foarţă.

05
/07
/16

Puritate, cel mai recent roman al lui Jonathan Franzen, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom” , în traducerea Iuliei Gorzo. Jonathan Franzen este autorul bestsellerului Corecţii. „Franzen a creat o instalaţie de secol XXI, extrem de captivantă şi de provocatoare, inspirată de capodopera lui Charles Dickens, Marile speranţe…” (Booklist)

05
/07
/16

Scriitorul român Mircea Cărtărescu, cu romanul "Orbitor. Corpul", se numără printre finaliștii celei de-a treia ediții a Premio Strega Europeo. Premio Strega — cel mai prestigios premiu literar italian are o vechime de aproape 70 de ani şi a fost decernat unor scriitori precum Alberto Moravia, Massimo Bontempelli, Elsa Morante, Dino Buzzati, Umberto Eco sau Claudio Magris.

01
/07
/16

Matei Vișniec este laureatul din acest an al Premiului Jean Monnet, oferit de Festivalul „Littératures Européennes” din Cognac, Franța, pentru romanul Negustorul de începuturi de roman, apărut la Editura Cartea Românească, în anul 2013, dar și în ediție de buzunar, în colecția Top 10+ a Editurii Polirom, în anul 2014.

29
/06
/16

“(…) Acest debut ar trebui notat de critică în carneţelul de bal. E un mare talent.” - Florin Iaru. In această seară, de la ora 18:30, iubitorii de carte sunt invitaţi la Librăria Cărtureşti – Grădina Verona (Str. Arthur Verona 13-15) din Bucureşti, la lansarea volumului de debut Cazemata, semnat de Tudor Ganea şi apărut la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”. Invitaţi, alături de autor: Florin Iaru şi Marius Chivu

26
/06
/16

Luni, 27 iunie, ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, va avea loc o întâlnire cu Aurora Liiceanu, prilejuită de apariția celui mai recent volum al său la Editura Polirom: „Ea şi El. Biografia unei relaţii”. Alături de autoare, vor fi prezente Virginia Costeschi, Alina Purcaru, Eli Bădică.

25
/06
/16

Miercuri, 29 iunie, ora 19.00 va avea loc la Librăria Humanitas Cişmigiu o seară dedicată romanului „Calea Idei Brown” de Ricardo Piglia, una din cele mai importante voci ale literaturii hispano-americane contemporane. La eveniment vor participa Tania Radu, critic literar, Ioana Bâldea Constantinescu, scriitoare şi jurnalist cultural şi Alina Cantacuzino, traducătoarea romanului.

21
/06
/16

"2084 e mai dur decât Supunere, descriind un adevărat totalitarism religios.” - Michel Houellebecq. Miercuri, 22 iunie, ora 19.00, iubitorii de carte sunt aşteptaţi la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) pentru o seară dedicată romanului "2084. Sfârşitul lumii", de Boualem Sansal, distins cu Marele Premiu al Academiei Franceze în 2015.