Cele mai noi cărți: „Paradoxul prosperității. Cum pot inovațiile să scoată popoarele din sărăcie”
https://www.ziarulmetropolis.ro/cele-mai-noi-carti-paradoxul-prosperitatii-cum-pot-inovatiile-sa-scoata-popoarele-din-saracie/

Editura Publica ne propune volumul „Paradoxul prosperităţii. Cum pot inovaţiile să scoată popoarele din sărăcie”, de Clayton M. Christensen, Efosa Ojomo şi Karen Dillon. Știm că sărăcia globală este una dintre cele mai supărătoare probleme ale lumii, însă cum putem schimba asta cu ajutorul inovaţiilor?

Un articol de Liliana Matei|17 mai 2020

Decenii întregi am presupus că oamenii inteligenți și bine intenționați vor reuși să schimbe, în cele din urmă, traiectoria economică a țărilor sărace. De la educație la sănătate, de la infrastructură la eradicarea corupției, prea multe soluții se bazează pe încercări. În esență, planul presupune adesea identificarea domeniilor care necesită sprijin, inundarea lor cu resurse și speranța ca, în timp, să apară schimbări. Dar speranța nu este o strategie eficientă.

Clayton M. Christensen și colaboratorii lui, Efosa Ojomo și Karen Dillon, dezvăluie un paradox aflat la baza abordării pe care o folosim în rezolvarea problemelor. Deși nobile, soluțiile noastre actuale nu produc rezultate consistente și, în anumite cazuri, au exacerbat problemele. Cel puțin 20 de țări care au primit ajutoare de miliarde de dolari sunt mai sărace acum. Aplicând analiza riguroasă și cu bază teoretică pentru care este cunoscut, Christensen sugerează o metodă mai bună. Tipul corect de inovație clădește nu numai companii, ci și țări. Paradoxul prosperității identifică limitele modelelor comune de dezvoltare a economiei, care tind să fie eforturi descendente și oferă un nou cadru de creștere economică bazată pe antreprenoriat și pe inovații creatoare de piață. Christensen, Ojomo și Dillon folosesc exemple puternice din dezvoltarea Americii, inclusiv Ford, Eastman Kodak și mașinile de cusut Singer, și arată cum modele similare construite în jurul inovațiilor creatoare de piață, au funcționat în alte regiuni precum Japonia, Coreea de Sud, Nigeria, Rwanda, India, Argentina și Mexic.

Ideile din această carte vor ajuta companiile care își doresc cu disperare o creștere tangibilă și durabilă să descopere progresul acolo unde au eșuat anterior. Dar Paradoxul prosperității este mai mult decât o carte de afaceri: este o chemare la acțiune pentru toți cei care își doresc o nouă abordare, pentru a face lumea mai bună și mai prosperă.

Copii înfometați la colț de stradă. Mahalale fără apă curată și fără condiții sanitare adecvate. Perspective sumbre de angajare pentru o populație tânără în creștere. Cei mai mulți dintre noi sunt mișcați de semnele dureroase de sărăcie pe care le vedem în țările sărace din întreaga lume. Deși s-a înregistrat un anumit progres, peste 750 de milioane de oameni încă trăiesc în sărăcie extremă, supraviețuind cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi. Cu toții vrem să ajutăm. Dar ceea ce poate părea cea mai evidentă soluție la aceste probleme – ajutarea directă a țărilor sărace prin investiții menite să remedieze aceste semne vizibile de sărăcie – nu a avut atât de mult succes pe cât am fi dorit mulți dintre noi. Nu trebuie decât să vă uitați la miliardele de dolari care au fost canalizate spre aceste probleme de-a lungul anilor cu un progres relativ lent pentru a concluziona că ceva nu este tocmai în regulă. Cu aceste eforturi, poate că ușurăm temporar sărăcia pentru unii – dar nu ajungem suficient de departe.

Dacă ne-am uita la această problemă prin niște lentile diferite? Cum ar fi dacă, în loc să încercăm să remediem aceste semne vizibile de sărăcie, ne-am concentra pe crearea unei prosperități durabile? Ar putea fi necesară o abordare contraintuitivă pentru dezvoltarea economică, dar una care v-ar face să vedeți oportunități acolo unde v-ați putea aștepta mai puțin. Am scris această carte pentru a celebra rolul pe care îl pot juca inovațiile, chiar în cele mai dificile circumstanțe, în crearea și susținerea prosperității chiar în unele dintre cele mai disperate părți ale lumii. Prin susținerea și investirea în inovații creatoare de piață, ne implicăm în mod involuntar în construirea națiunii.

Detalii, aici.

06
/01
/15

Există literatură care nu se cuvine povestită folosind convenționalul propozițiilor și frazelor. Există literatură pentru care cuvintele – cuvintele simple, unul lângă altul până la sfârșit – sunt îndeajuns. ”Crăiasa Zăpezii” (Polirom, 2014) de Michael Cunningham din înaltul acestei literaturi coboară.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.