Ciocoii vechi și noi, romanul lui Nicolae Filimon, oglindă a epocii
https://www.ziarulmetropolis.ro/ciocoii-vechi-%c8%99i-noi-romanul-lui-nicolae-filimon-oglind%c4%83-a-epocii/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Puţine sunt cărţile care să ilustreze atât de pregnant o epocă, să-i rezume elementele definitorii şi, mai mult, să devină un posibil subiect de meditaţie pentru observatorul atent din orice timp al istoriei noastre.

Un articol de Georgeta Filitti|20 februarie 2019

Nicolae Filimon (1819-1865), fiu de preot, autodidact, cronicar muzical și funcționar la Arhivele Statului, este el însuși un personaj tipic al vremurilor în schimbare. Mentalitatea fanariotă e încă prezentă în societatea românească iar ”oamenii noi” se ridică rapid, agresiv, lipsiți total de scrupule.

Persoana de la care pornește intriga face parte din anturajul lui Caragea vodă și este ”unul dintre cei mai mari desfrânați și risipitori din acel timp”, postelnicul Andronache Tuzluc. Fura ”ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun”. Asta nu-l împiedică s-o ceară de soție pe Maria, fiica banului C., întruchiparea inocenței și a curățeniei sufletești. E înconjurat de creaturi pe măsură: baronul Calicevschi, Dimache Pingelescu, o beizadea ”plină de fanfaronadă”. Jocul de cărți pe mize uriașe e ocupația lor favorită.

Omul lui de casă, Dinu Păturică, ciocoi ambițios, îl imită întru totul. Tovarăș de chiolhanuri îi sunt un Ciolănescu, un Chioftea, un Boroboanță, ”corifeii ciocoismului și ai hoțomăniilor bucureștene de atunci”. Grija lor se rezumă în îndemnul: ”Fă-te om de lumea nouă să furi cloșca de pe ouă”. Cum? Prin intrigi, estorcări, șantaj. Și, deopotrivă, prin colaborări bizare. Chera Duduca este personajul care manevrează între Tuzluc și Dinu Păturică pentru sărăcirea celui dintâi. Costea Chiorul li se alătură ca negustor de mătăsărie și giuvaeruri și deopotrivă creditor. N.F. își întitulează capitolul consacrat amantei fatale Femeia a scos pe om din Rai.

Fantezia se împletește cu fapte reale în narațiunea scriitorului. Dacă ascensiunea ca și prăbușirea lui Tuzluc se petrec în domnia lui Caragea vodă (datorită jefuirii sistematice operate de cei trei), Dinu Păturică e adevărată vedetă în domnia ultimului fanariot, Alexandru Suțu, căci e promovat mare stolnic și ispravnic de străini. Caracterul său ciocoiesc e pus în evidență de evenimente ce se succed dramatic începând din ianuarie 1821; venirea pandurilor lui Tudor îl aruncă pe Dinu Păturică, asemenea oricărui oportunist, în tabăra răsculaților dar venirea grecului Ipsilanti îi schimbă opțiunile, fiind gata să-l ucidă pe român.

Apoi lucrurile urmează într-o formă moralizatoare în asemenea măsură că exegeții operei lui N.F. nu ezită să-l socotească ”adevăratul inițiator al romanului românesc”. După înfrângerea lui Tudor și a lui Ipsilanti, în Țara românească vine domnul pământean Grigore Ghica; totul pare să se îndrepte și binele să triumfe iar ticăloșii să fie pedepsiți. Dinu Păturică ajunge la ocnă, Chera Duduca fuge cu un turc peste Dunăre iar Costea Chiorul e țintuit de ureche în piață, la stâlpul infamiei, pentru blestemățiile făcute. Și ca lucrurile rele ”să se spele”, această execuție publică se consumă odată cu două procesiuni mortuare: a lui Tuzluc și a lui Dinu Păturică. Mai mult, Gheorghe, fostul vătaf din curtea lui Tuzluc, cel care încercase să-i deschidă ochii asupra matrapazlâcurilor lui Păturică și fusese izgonit, ajunge în grațiile lui vodă, e mare spătar și caimacam al Craiovei. El se căsătorește cu Maria, fiica banului C., râvnită odinioară de Tuzluc, încheind așa, într-o notă pozitivă, acest tablou de viață românească din veacul al XIX-lea.

Poate mai mult decât savante tomuri de istorie, romanul lui N.F. oferă cititorului o descriere convingătoare, vie, a societății românești de tranziție de la domniile fanariote la cele pământene și face operă de educație căci generație de generație se poate judeca pe sine și prin lumina paginilor autorului autodidact.



23
/08
/15

Am douăzeci de ani și învăț istoria politică a diferite țări din Europa la Universitatea din București. Am de scris o lucrare de semestru. Trebuie să aleg un stat pe care să îl studiez. Fără absolut niciun motiv, aleg Suedia. Nu am nicio șansă să ajung vreodată în Suedia, cu atât mai mult cu cât nici nu îmi doresc așa ceva.

22
/08
/15

Dirijorul Tiberiu Soare, soprana Valentina Nafornița (live prin Skype de la Viena),dirijorul Kristian Järvi (înregistrare prin Skype), dar și Mihaela Oproiu, manager de proiect la Asociația Cultour pornesc “Pe urmele lui George Enescu” duminică, 23 august,de la ora 11, în cadrul ultimei ediții a Duminicilor Muzicale ale Festivalului Enescu la Librăria Humanitas Cișmigiu.

18
/08
/15

Mi-am făcut de multă vreme un obicei din a le scrie lungi scrisori personajelor de care mă îndrăgostesc. Probabil că nu e un obicei foarte sănătos, există chiar posibilitatea ca un astfel de simptom să anunțe o boală psihică minoră sau mai degrabă nu. Cu siguranță, psihologii sau poate chiar psihiatrii știu mai multe. Nu mă interesează. Nu contează.

18
/08
/15

Târgul GAUDEAMUS Litoral care a însoţit turiştii în vacanţa de la malul mării s-­a încheiat. Aproape 9000 de vizitatori veniţi din toate colţurile ţării au răspuns invitaţiei lansate de Radio România, la o cură estivală de lectură.

15
/08
/15

Editura Polirom a lansat în această săptămână cel de-al doilea volum al recentei colecţii „Studii Româneşti”: Purificarea naţiunii. Dislocări forţate de populaţie şi epurări etnice în România lui Ion Antonescu, 1940-1944 de Vladimir Solonari, în traducerea lui Cătălin Drăcşineanu, disponibil în curînd şi în ediţie digitală.

13
/08
/15

Într-o zi de 13 august s-a născut Alfred Hitchcock, considerat unul dintre cei mai influenţi cineaşti din istorie. Șase dintre filme sale au fost nominalizate la Premiile Oscar: Rebecca (1941), Suspicion (1942), Lifeboat (1945), Spellbound (1946), Rear Window (1955) și Psycho (1961).

12
/08
/15

Într-o zi de 12 august (1913) se năştea Clody Bertola, una dintre marile doamne ale teatrului românesc. Actriţă şi femeie, Clody Bertola şi-a construit o viaţă şi o carieră exemplară rămânând în memoria iubitorilor de teatru prin spectacolele: „Cea din urmă”, „Sfânta Ioana”, „Cum vă place”, „Elisabeta I”, „Opera de trei parale”, „Pescăruşul” sau „Un tramvai numit dorinţă”

10
/08
/15

Cea de-a V-a ediţie a evenimentului „Salonul de Carte şi Muzică“ se va desfăşura la Sinaia, în perioada 12-15 august. Invitatul special al evenimentului va fi Departamentul pentru Relaţii Interetnice, care va aduce produse culturale din partea a 16 comunităţi etnice din România - bulgari, croaţi, greci, germani, evrei, italieni, mecedoneni, polonezi, ruteni, romi, ruşi-lipoveni, sârbi, tătari - turco-musulmani, turci, maghiari şi ucraineni.

09
/08
/15

Editura Polirom lansează în această săptămînă pe piaţa de carte o nouă colecţie, „Studii Româneşti/Romanian Studies/Études Roumaines/Rumänische Studien”, un proiect ce se adresează specialiştilor, dar şi publicului larg interesat de istoria şi cultura română.

07
/08
/15

"Viaţa şi dragostea în Belle Epoque" este subiectul unei seri pariziene care va avea loc miercuri, 12 august la librăria Humanitas de la Cişmigiu plecând de la excepţionalul roman semnat de Michelle Gable, "Un apartament la Paris".

05
/08
/15

Scriitorul Lucian Dan Teodorovici a fost selectat printre semifinaliştii prestigiosului Premiu Literar al Europei Centrale „Angelus”, Polonia, ediţia 2015, cu romanul Matei Brunul. Din 66 de romane înscrise în competiţie, juriul a selectat 14 titluri, printre care şi romanul lui Teodorovici, unul dintre cei mai apreciaţi scriitori ai noii generaţii.