Ciocoii vechi și noi, romanul lui Nicolae Filimon, oglindă a epocii
https://www.ziarulmetropolis.ro/ciocoii-vechi-%c8%99i-noi-romanul-lui-nicolae-filimon-oglind%c4%83-a-epocii/

CĂRȚI DE NEOCOLIT Puţine sunt cărţile care să ilustreze atât de pregnant o epocă, să-i rezume elementele definitorii şi, mai mult, să devină un posibil subiect de meditaţie pentru observatorul atent din orice timp al istoriei noastre.

Un articol de Georgeta Filitti|20 februarie 2019

Nicolae Filimon (1819-1865), fiu de preot, autodidact, cronicar muzical și funcționar la Arhivele Statului, este el însuși un personaj tipic al vremurilor în schimbare. Mentalitatea fanariotă e încă prezentă în societatea românească iar ”oamenii noi” se ridică rapid, agresiv, lipsiți total de scrupule.

Persoana de la care pornește intriga face parte din anturajul lui Caragea vodă și este ”unul dintre cei mai mari desfrânați și risipitori din acel timp”, postelnicul Andronache Tuzluc. Fura ”ca un tâlhar de codru și cheltuia ca un nebun”. Asta nu-l împiedică s-o ceară de soție pe Maria, fiica banului C., întruchiparea inocenței și a curățeniei sufletești. E înconjurat de creaturi pe măsură: baronul Calicevschi, Dimache Pingelescu, o beizadea ”plină de fanfaronadă”. Jocul de cărți pe mize uriașe e ocupația lor favorită.

Omul lui de casă, Dinu Păturică, ciocoi ambițios, îl imită întru totul. Tovarăș de chiolhanuri îi sunt un Ciolănescu, un Chioftea, un Boroboanță, ”corifeii ciocoismului și ai hoțomăniilor bucureștene de atunci”. Grija lor se rezumă în îndemnul: ”Fă-te om de lumea nouă să furi cloșca de pe ouă”. Cum? Prin intrigi, estorcări, șantaj. Și, deopotrivă, prin colaborări bizare. Chera Duduca este personajul care manevrează între Tuzluc și Dinu Păturică pentru sărăcirea celui dintâi. Costea Chiorul li se alătură ca negustor de mătăsărie și giuvaeruri și deopotrivă creditor. N.F. își întitulează capitolul consacrat amantei fatale Femeia a scos pe om din Rai.

Fantezia se împletește cu fapte reale în narațiunea scriitorului. Dacă ascensiunea ca și prăbușirea lui Tuzluc se petrec în domnia lui Caragea vodă (datorită jefuirii sistematice operate de cei trei), Dinu Păturică e adevărată vedetă în domnia ultimului fanariot, Alexandru Suțu, căci e promovat mare stolnic și ispravnic de străini. Caracterul său ciocoiesc e pus în evidență de evenimente ce se succed dramatic începând din ianuarie 1821; venirea pandurilor lui Tudor îl aruncă pe Dinu Păturică, asemenea oricărui oportunist, în tabăra răsculaților dar venirea grecului Ipsilanti îi schimbă opțiunile, fiind gata să-l ucidă pe român.

Apoi lucrurile urmează într-o formă moralizatoare în asemenea măsură că exegeții operei lui N.F. nu ezită să-l socotească ”adevăratul inițiator al romanului românesc”. După înfrângerea lui Tudor și a lui Ipsilanti, în Țara românească vine domnul pământean Grigore Ghica; totul pare să se îndrepte și binele să triumfe iar ticăloșii să fie pedepsiți. Dinu Păturică ajunge la ocnă, Chera Duduca fuge cu un turc peste Dunăre iar Costea Chiorul e țintuit de ureche în piață, la stâlpul infamiei, pentru blestemățiile făcute. Și ca lucrurile rele ”să se spele”, această execuție publică se consumă odată cu două procesiuni mortuare: a lui Tuzluc și a lui Dinu Păturică. Mai mult, Gheorghe, fostul vătaf din curtea lui Tuzluc, cel care încercase să-i deschidă ochii asupra matrapazlâcurilor lui Păturică și fusese izgonit, ajunge în grațiile lui vodă, e mare spătar și caimacam al Craiovei. El se căsătorește cu Maria, fiica banului C., râvnită odinioară de Tuzluc, încheind așa, într-o notă pozitivă, acest tablou de viață românească din veacul al XIX-lea.

Poate mai mult decât savante tomuri de istorie, romanul lui N.F. oferă cititorului o descriere convingătoare, vie, a societății românești de tranziție de la domniile fanariote la cele pământene și face operă de educație căci generație de generație se poate judeca pe sine și prin lumina paginilor autorului autodidact.



12
/03
/24

O nouă traducere din opera Elenei Ferrante a fost publicată de curând în colecția „Anansi. World Fiction” de la Editura Trei. Elena Ferrante e o scriitoare îndrăgită de cititorii din lumea întreagă începând de la publicarea bestsellerurilor internaționale ce alcătuiesc Tetralogia Napolitană.

28
/02
/24

Diana Vasile, PhD, psihoterapeut și Președinte al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), lansează astăzi cartea Anatomia traumei. Cum să ai o viață mai bună când sufletul te doare, publicată la editura Bookzone. Rezultatul a peste 25 de ani de studiu, practică și cercetare în domeniul psihotraumatologiei, cartea oferă o perspectivă completă asupra impactului traumei în viețile noastre, dar și asupra modalităților de recuperare post-traumatică.

28
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă miercuri, 28 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Numărul 2 de David Foenkinos – recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea Iulianei Glăvan – ce aduce în prim-plan povestea unui destin atipic, a celui care a pierdut rolul lui Harry Potter în una dintre cele mai celebre ecranizări din toate timpurile. Este posibil ca un eșec să devină o sursă de putere? Romanul scriitorului francez oferă în locul unui răspuns o minunată parabolă despre virtuțile reconstruirii sinelui.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

14
/02
/24

Joi, 15 februarie, începând cu ora 14:00, Biblioteca Metropolitană București, prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti, va organiza, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu” din str. Tache Ionescu nr. 4 are loc o DEZBATERE EVENIMENT, dedicată Zilei Naționale a Lecturii.

09
/02
/24

CARTEA DE CINEMA Într-o scurtă carte apărută în 2022 şi bazată pe câteva dialoguri inedite iniţiate de Ioan-Pavel Azap şi derulate între 2009 şi 2011, Tudor Caranfil vorbeşte despre parcursul său şi critica de film. Un moment esenţial au fost "Serile prietenilor filmului", un eveniment pe care l-a creat în 1962 şi al cărui succes avea să ducă la formarea Cinematecii - o poveste demnă însăşi de un scenariu.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

Editura Humanitas Fiction vă așteaptă marți, 6 februarie, ora 19.00 la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) la lansarea romanului Borges și eu de Jay Parini, recent apărut în colecția „Raftul Denisei“ coordonată de Denisa Comănescu, în traducerea lui Mihnea Gafița, un road novel care emană o nesfârșită admirație pentru unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori ai secolului XX, un roman ce are la bază întâmplări petrecute în primăvara anului 1971.

31
/01
/24

RECOMANDĂRI Ziarul Metropolis vă recomandă, în prima lună din an, o întoarcere în fabuloasa lume a cărților. Biblioteci, obsesii, mistere, personaje și o pasiune salvatoare, în 3 cărți despre cărți, care fac deliciul oricărui iubitor de literatură.