COOLsound.ro, on line despre scena independentă românească 2021
https://www.ziarulmetropolis.ro/coolsound-ro-on-line-despre-scena-independenta-romaneasca-2021/

COOLsound – on line despre scena independentă românească 2021 / COOLsound – online about the Romanian independent stage 2021 este un proiect bilingv ce se va lansa în două etape în vara şi toamna anului 2021 pe platforma www.coolsound.ro.

Un articol de Liliana Matei|21 iunie 2021

Inițiativa – un proiect realizat de Pro Contemporania cu sprijinul JTI – își propune susţinerea unor producţii artistice online realizate de muzicieni, actori, dansatori sau performeri români aflaţi în plină activitate – o mare parte dintre ei tineri, dar nu numai – cu un repertoriu reprezentativ, producţii de autor filmate profesional si adunate pe canalul youtube procontemporania si platforma online www.COOLsound.ro.

Până la acest moment, primul capitol al proiectului bilingv COOLsound – on line despre scena independentă românească 2021 / COOLsound – online about the Romanian independent stage 2021 cuprinde 16 artiști prezentați prin fișe bilingve cu conținut video, foto și text integral în română și engleză, având în centru un moment artistic solo și un interviu – declarație, prezentări multimedia complexe care reprezintă practic veritabile cărți de vizită ale acestora la momentul anului 2021, accesibile prin portalul www.COOLsound.ro.

Proiectul, inițiat și realizat de Pro Contemporania, este sprijinit de JTI, companie cu tradiţie în susţinerea artei şi culturii şi presupune producția efectivă a materialelor și a  „fișei de prezentare” a fiecărui protagonist, așa cum arată ea la nivelul anului 2021.

Prima etapă a proiectului, prevăzută a fi încheiată până în toamna anului 2021, va cuprinde 25 de artişti, cărora li se vor alătura ulterior alţii, în măsura în care vom identifica noi companii dornice să susţină acest proiect.

Primele pagini de Dicţionar online al scenei independente din domeniul muzicii clasice, actoriei și dansului din România cuprind artiști din zona artelor spectacolului care în momentul intrării în proiect erau afectați de trecerea prin pandemia Covid 19 și NU erau angajaţi ai unei instituţii publice de profil din România.

Această situație nu-i împiedica să fie premianţi ai unor prestigioase concursuri internaţionale sau implicaţi în proiecte culturale de anvergură în țară si în afara granițelor. Toate aceste nume sunt nu doar ale unor tineri, ci sunt ale unor artişti de toate vârstele care au optat pentru statutul de artist independent, respectiv pentru  a nu fi angajații unei instituții de cultură de stat, ci de a evolua pe bază de proiect, statut puternic afectat de trecerea prin pandemie.

Toți acești creatori de înaltă valoare artistică au traversat, şi unii dintre ei traversează încă, situații limită. În 2020-2021, activitățile din domeniul artelor spectacolului – inclusiv cele independente – au fost oprite, veniturile artiștilor independenți dispărând pur și simplu. Dintre aceștia, nu puțini sunt artiștii care, deși colaborau cu instituții de cultură importante şi-au pierdut contractele de colaborare, care odată cu reluarea activității, în vara anului 2021, reapar doar într-o proporție limitată. Deși în Europa există multe exemple de susținere de către stat a acestor artiști, iar statul român a găsit unele soluţii, criza rămâne majoră. Dacă responsabilii autorităților în domeniu nu au înţeles sau nu au resursele necesare să înțeleagă că investiţia în domeniul artistic este o “win-win situation” şi aduce un beneficiu semnificativ pe termen mediu și lung, mediul privat poate contribui salutar în această direcţie.

Artiştii au fost primii scoși din teren şi au fost / vor fi reintroduși ultimii.

Perioada anilor 2020-2021, prin definirea activităților artistice ca aparținând categoriei celor ne-esențiale, a proiectat potențial categoria socio-profesională a artistului într-o zonă vizibil defavorizată.

Artele sunt incluzive și pot contribui la renașterea societății în întregul ei. Gesturile de sustinere a artiștilor în astfel de momente nu înseamnă doar un ajutor important, punctual. Înseamnă si o perspectivă în care acești oameni sau mulți dintre ei vor răspunde „prezent” la alte acțiuni viitoare.

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

24
/04
/23

Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România, se întoarce la cea de-a XVII-a ediție în Sala Mare a Teatrului Național ,,I. L. Caragiale’’ din București. Evenimentul organizat pe 25 aprilie va fi prezentat, în premieră, de duo-ul format din actrița și scenarista Lia Bugnar și actorul Marius Manole.

24
/04
/23

„Nu-i stradă pe lume mai chinuită, mai muncită, mai mişcătoare în silinţele ei de a face din atâtea contraste puţintică armonie. Şi poate nu-i stradă care să închege în atare măsură gândurile unui popor. Podul Mogoşoaiei e plămădit cu sufletul nostru.”

21
/04
/23

Despre Corina Sîrghi, cea care și-ar fi dorit să se nască în Sicilia, cea care crede că zambilele miros a un nou început, cea care are o slăbiciune pentru cuvântul „șarlatan“, Corina care bea prosecco și care ar întinde mese de dimineața până seara. Despre ea și despre alfabetul vieții ei, în rândurile următoare.

21
/04
/23

Ultima săptămână a lunii aprilie aduce pe scena Operei Naționale București titluri de operă și balet din repertoriul clasic universal precum „Nabucco" de Giuseppe Verdi, „La Bohème" de Giacomo Puccini, „Raymonda" de Alexander Glazunov și „La Traviata" de Giuseppe Verdi, dar și o seară de lieduri intitulată „Moşteniri muzicale" închinată compozitorului Marțian Negrea.