„Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi – expoziție Artmark
https://www.ziarulmetropolis.ro/cumintenia-pamantului-de-constantin-brancusi-expozitie-artmark/

Sculptura „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, va fi prezentată într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, luni, la Artmark, evenimentul fiind realizat la solicitarea Tate Modern, cel mai vizitat muzeu de artă modernă din lume în 2013.

Un articol de Liliana Matei|6 septembrie 2014

Membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie, alături de mari colecţionari internaţionali de artă, atraşi de potenţialul artei româneşti, sosesc la începutul lunii septembrie în România, anunță Mediafax.

Astfel, Artmark, una dintre instituţiile culturale care găzduiesc această vizită, organizează luni, în Bucureşti, la solicitarea Tate Modern, o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol.

Una dintre vedetele expoziţiei va fi „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, probabil cea mai importantă sculptură a maestrului aflată încă pe teritoriul românesc, ce face parte în prezent dintr-o colecţie privată (urmând retrocedării acesteia de Muzeul Naţional în 2012).

„Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, cu o simbolistică puternică, reflectând în profunzime originalitatea creaţiei artistului român, cunoscută pe plan mondial şi râvnită de toate marile muzee ale lumii.

Expoziţia reflectă mobilitatea artistică şi fantastica libertate de exprimare a artiştilor români în perioada avangardei începutului de secol XX, aceştia fiind la curent cu manifestele artistice din lumea culturală vestică, uneori implicaţi în naşterea unora dintre curentele avangardiste ale vremii, alteori doar asimilatori sau continuatori.

Artişti români precum Victor Brauner, Marcel Iancu, Arthur Segal, Hermann Maxy, Corneliu Michăilescu, Gherasim Luca, Jules Perahim, George Mişoznic, Jacques Herold, Paul Păun, Brassai, Hans Mattis Teutsch s-au aflat în primele linii ale avangardei regionale, iar unii dintre aceştia au fost deja şi sunt şi în prezent consacraţi în Occident.

Prezenţi în expoziţia privată „Showcasing Romanian Avant-garde Art, from private collections, Tate viewing”, aceştia vor oferi consistenţă, istorie şi relevanţă universală discursului artistic românesc, supuşi fiind scrutinului valoric al reprezentanţilor TATE şi colecţionarilor internaţionali.

Printre cele mai valoaroase opere se află şi „Himera Pământului”, de Dimitrie Paciurea, un alt exemplar al acesteia aflându-se în expunere la Muzeul Naţional de Artă, „Port la Mediterană”, de Marcel Iancu, provenind din fosta colecţie dr. Iosif Dona, retrocedată de Muzeul Naţional de Artă în 2007, „Cu porumbelul”, de Hermann Maxy, provenind din fosta colecţie a ziaristului A.L. Zissu, „Hipergeneza reapariţiei”, de Victor Brauner, cea mai mare pictură de Brauner aflată într-o colecţie românească privată, „Nud”, de Hans Mattis-Teutsch, provenind din colecţia fostului ministru de externe George Macovescu, şi „Portretul lui Geo Bogza”, de Jules Perahim, probabil cea mai timpurie pictură suprarealistă de Perahim într-o colecţie privată, provenind chiar din colecţia lui Geo Bogza.

De notat că impresionanta colecţie Tate Modern numără deja câţiva artişti români, printre care vârfurile avangardiste Constantin Brâncuşi, Arthur Segal, Brassai, dar şi creatori postmoderni precum Geta Brătescu şi Paul Neagu.

08
/10
/18

„Monumente în mișcare – patrimoniu dispărut” 2018, proiect produs de Nasui collection & Gallery și Muzeul Județean de Istorie Brașov, își propune promovarea patrimoniului istoric al Brașovului dispărut, prin producția și plasarea în spațiul public a două sculpturi de mari dimensiuni, contemporane, temporare și neintruzive, prin organizarea de module educaționale pentru tineri și printr-o expoziție documentară outdoor dedicată publicului larg.

06
/10
/18

Au mai rămas două săptămâni până la începutul Festivalului Național de Teatru, ediția a 28-a, care se va desfăşura la Bucureşti, în perioada 19 – 29 octombrie. În an centenar, peste 100 de evenimente sunt propuse publicului în cele 11 zile de Festival.

02
/10
/18

Agenţia de publicitate Papaya Advertising a lansat, ieri, un clip numit “Copiii referendumului”, prin care îndeamnă la boicotarea referendumului pentru redefinirea familiei în Constituţie. Spotul, inspirat din serialul “The Handmaid’s Tale” (“Povestea slujitoarei”), în care este descrisă viaţa din Gilead, un stat condus de un regim totalitar ultra-religios, unde femeile sunt folosite pentru a procrea, s-a viralizat în scurt timp pe rețelele de socializare.

01
/10
/18

A apărut o necesară carte-album, „CineBucurești. 100 de ani de modernitate - Sala de cinema”, coordonată de arhitectul Mihaela Pelteacu și cineastul Laurențiu Damian. Un volum despre istoria glorioasă a sălilor de cinema din București, care trezește nostalgii dar induce și tristețe din cauza stării actuale de degradare a cinematografelor.

27
/08
/18

Făget a devenit în această vară o destinație culturală găzduind prima manifestare artistică din cadrul proiectului Cămine în Mișcare / Moving Fireplaces, eveniment ce face parte dintr-o suită de astfel de activități pregătite de Asociația Timișoara Capitală Culturală Europeană și Asociația Prin Banat.

16
/08
/18

În luna august, Asociația Montage dă startul celui mai nou proiect cultural „FUChS(ilis)-ISMUL, EXPERIMENT SOCIO-CROMATIC DE MUZICĂ ȘI MIȘCARE desenat cum se cuvine de Pâlnie și Stamate pe uvertura șalvarilor lui Ismail si Turnavitu de pe lângă Cârligații lui Gayk” sau, mai pe scurt, FUChSIADA, un spectacol „work in progress” conceput de Anca Maria COLȚEANU după scrierile lui URMUZ și produs de artistul Anca Maria Ciofîrlă.