Dan Perjovschi: „Ce le rămâne activiştilor? Acest zid“
https://www.ziarulmetropolis.ro/dan-perjovschi-ce-le-ramane-activistilor-acest-zid/

Care este rolul culturii şi ce se întâmplă când discursul public este cenzurat? Artistul vizual Dan Perjovschi a vorbit despre Ziarul Orizontal, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu.

Un articol de Adina Scorţescu|16 iunie 2013

Ieri, în penultima zi a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, artistul Dan Perjovschi, împreună cu Ștefan Tiron (curatorul proiectului) a oferit un tur ghidat al Ziarului Orizontal. „Gazeta de perete“ – așa cum îi place s-o numească – este găzduită de zidul Teatrului Național „Radu Stanca“. Mai jos sunt câteva dintre comentariile  spuse în engleză, în fața unui public internaţional:

„Nu vrem să vă plictisim prea mult dar voi știți că în mass-media din ziua de azi nu se spune adevărul. Se spun povești diferite, în funcție de cine e proprietarul canalului de televiziune. Deci lucrurile mai adevărate sunt activitatea de pe stradă, blogurile, Facebook şi așa mai departe. Știrile despre ce s-a întâmplat în Piața Taksim din Istanbul au venit pe filiera aceasta, pentru că mass-media oficiale n-au anunțat nimic. Deci, într-un fel, zidul se bazează pe această idee, de a relata lucruri care de obicei nu penetrează în presă, pentru că nu sunt destul de spectaculoase sau de «cool».“

„Un stencil venit din Budapesta vorbește despre curățarea centrului orașului de homeless, ca nu cumva să se reducă prețul cafelei la terase. Aceeași problemă e și în Sibiu, care devine «frumos», ai numai terase în centru. Problemele sunt trimise la periferie. Dar ele rămân, sunt acolo. Nu încercăm să vă stricăm timpul minunat pe care îl petreceți în Sibiu, dar cultura face două lucruri: acoperă și descoperă; te face să te simți bine, dar îți și arată lucruri supărătoare.“

„Pe măsură ce lucrurile apar, își găsesc un loc pe zidul ăsta. Nu știm de la început; vorbim cu oamenii, ei ne trimit niște declarații, discutăm despre ele. Dar nu găzduiesc totul pe acest perete.”

„În unele cazuri, e dificil; pentru că declarațiile se refereau la populația romă sau la armată. Și, în Sibiu, aceste teme sunt greu de abordat, deci încă mai negociez cu artiștii respectivi. Nu vreau să creez probleme, vreau să creez înțelegere. E foarte simplu să vă jignesc pe toți. Pot să fac desene și apoi să vă supărați pe mine. Şi-atunci? Noi nu vrem asta. Vrem o colecție de povești sau de declarații („statements“), unele foarte critice, altele mai nuanțate; unele se referă la teme particulare, altele la teme globale.

Dar sunt toate valide. Ca de exemplu palmierii din Timișoara (râde). Își taie copacii locali și importă alții. De ce? Care e faza?“

Activism politic, prin artă

„Ne apropiem de partea cea mai activistă a zidului, cea cu Roșia Montană – mirajul aurului. Avem o economie va de capul nostru. Deci, de ce avem nevoie? De aur și de petrol! Nu asta e problema. Încă o centrală nucleară nu-mi va face electricitatea mai ieftină. Ci doar îmi va crea mai multe probleme. Despre asta e vorba în secțiunea de aici.“

„Doar uitați-vă cu atenție la emisiunile economice de la televiziune. Veți vedea că sunt sponsorizate de cei care vor să exploateze cu cianuri, deci ei controlează discursul. Ce le rămâne activiștilor? Acest zid.“

Dan Perjovschi,
artist vizual 

„Nu sunt împotriva faptului că lumea ar avea locuri de muncă. Dar hai să vorbim despre asta. Ca și în acest oraș: mergem într-o direcție culturală sau băgăm banii într-o echipă de fotbal? Am avea același număr de spectatori, pe stadion sau în Piața Mare. E alegerea voastră. Dar probabil artiștii sunt mai ieftini.“

„Nu vreau să fiu prea laudativ, dar e interesant că putem face asta în Sibiu. Ieri glumeam cu Ștefan că nu există poliție care să ne vâneze, ci ploaia. Nu este vorba despre legalizarea unui anumit discurs, ci despre conținut, despre ce poți exprima tu. Eu, împreună cu Daniel Knorr, garantez acest zid; în rest, este orașul tău, este Europa ta sau Asia ta. Noi încercăm să atragem atenția și să profităm. Ținem 30 de metri în afara spațiului publicitar.“

„Marginea pare să fie ceva complicat, cu excepția artelor. Periferia – în arte – e bună. Un brand al acestui oraș, «Mărginimea Sibiului» – unde locuiesc cei cu brânza și cu bani mulți, chiar și pe vremea comunismului – e la margine. Nu-i rău deloc.“

INFO:

ZIARUL ORIZONTAL – ORAȘE ÎN MIȘCARE este o platformă de artă urbană ce face o cronică vie a locuitorilor din oraș prin intervenții site-specific, cu desene de tip comentariu social. Proiectul a fost demarat în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, cu ocazia premierei spectacolului „Solitaritate” de Gianina Cărbunariu și reunește artiști, grafferi și cetățeni obișnuiți într-o dezbatere publică despre societate și politica de azi din România și din lume.

Desenele vor fi completate cu intervenții site-specific la Bruxelles și Avignon, în anul 2014. La finalul fiecărui proiect, desenele vor fi reunite într-o publicație, un ziar vertical despre realitățile secolului XXI.

Foto: Facebook Dan Perjovschi

28
/05
/18

Strada Mătăsari este cunoscută în capitală ca fiind strada unde prostituatele ieșeau „la lucru” pe înserat. Ideea festivalului Femei pe Mătăsari, fondat de Iulian Văcărean, a fost să facă această stradă cunoscută pentru lucruri mult mai pozitive, să invite femei și bărbați, organizații, să-și prezinte ideile și să le dea oamenilor ceva creativ în schimbul unei imagini de „strada unde totul este pierdut”.

25
/05
/18

Artistul român Hamid-Nicola Katrib își va împărtăși una dintre viziunile sale asupra artei moderne într-un cadru urban, părăsit și uitat de timp, care va anima locația într-o viziune suprarealistă plină de emoții. Amprenta artistului, atent conturată în Big Bang - vernisajul pe care îl pregătește pentru data de 7 iunie 2018, se va reflecta în 11 tablouri suprarealiste pictate de acesta în ulei, însă vedeta serii va fi instalația denumită „The End”.

24
/05
/18

Pe durata Festivalului Internaţional de Film Transilvania (25 mai - 3 iunie), Ziarul Metropolis vă va ține la curent cu cele mai importante evenimente de la Cluj.

22
/05
/18

Între 20 și 29 aprilie, la hub-ul cultural POINT a avut loc NOVA, festival de noi tehnologii în artele performative. La invitația POINT, peste 30 de creatori și artiști români și internaționali au ținut workshopuri, conferințe, performance-uri.

18
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 630 de ani de la sfinţirea Mănăstirii Cozia, construită pe vremea lui Mircea cel Bătrân, la îndemnul Sfântului Cuvios Nicodim de la Tismana, duhovnic al lui Mircea „întru cele Dumnezeieşti”. La Mănăstirea Cozia a luat fiinţă prima şcoală de copişti şi caligrafi din Ţara Românească şi tot acolo a trăit şi primul imnograf român, Filotei, mare logofăt al Țării Românești.

17
/05
/18

Joi, 17 iunie, în ziua Înălțării Domnului, România va sărbători și Ziua Eroilor. Cu această ocazie, vor fi organizate 172 de evenimente-sincron în diferite comunități (sate, comune, orașe, consilii județene, școli, licee, muzee, biblioteci, universități, asociații culturale și sociale, teatre, mănăstiri) din România și din Republica Moldova, având ca scop omagierea eroilor veterani și a foștilor deținuți politici, care au contribuit prin sacrificiul lor la crearea și menținerea României pentru noi, cei de astăzi, și pentru generațiile următoare.

16
/05
/18

În seara de 19 mai, cu ocazia celei de-a 14-a ediţii a evenimentului "Noaptea Muzeelor", publicul din întreaga ţară va avea posibilitatea de a vizita aproximativ 180 de muzee şi de a beneficia de pe urma unor activităţi culturale şi curatoriale propuse de peste 40 de prieteni ai muzeelor.

15
/05
/18

One Night Gallery, cea mai inovatoare galerie de artă vizuală din România, se extinde pentru cea de-a cincea ediție cu o expoziție intinerantă în care arta vine mai aproape de spectatori, într-o experienţă multisenzorială care foloseşte realitatea virtuală, realitatea augmentată și videomappingul. Pe data de 19 mai, Samsung aduce One Night Gallery la Teatrul Odeon, iar lucrările artistei Raluca Băraru vor transforma spațiul din Calea Victoriei 40, pentru o noapte, într-o scenă care se va remarca printr-un ludic noir, specific personajelor create de ea.

12
/05
/18

Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă în colaborare cu Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO vă invită la vernisajul expoziției „Pictori comentaţi de Petre Oprea”, deschisă în perioadă 15 mai – 13 iunie la Muzeul Colecțiilor de Artă.

11
/05
/18

"După ce am fotografiat timp de doi ani distrugerea arhitecturală din epoca Ceaușescu, am decis să relatez fotografic viața de zi cu zi a oamenilor.", spunea, în urmă cu 5 ani, într-un reportaj BBC Andrei Pandele, fotograful (şi arhitectul) care a surprins, începând din 1970, România în vremea opresiunii comuniste.

08
/05
/18

Se împlinesc, astăzi, 115 ani de la moartea unuia dintre cei mai talentaţi, influenţi şi interesanţi artişti ai secolului al XIX-lea. În primăvara anului 2015, tabloul său “Nafea Faa Ipoipo?" ("Când te vei căsători?"), realizat în anul 1892, devenea cea mai scumpă operă de artă din istorie, după ce era achiziționat pentru suma de 300 de milioane de dolari. Recordul lui Gauguin a rezistat doar un an și jumătate, până în noiembrie 2017, când “Salvator Mundi”, pictura atribuită lui Leonardo da Vinci, era cumpărată cu 450,3 milioane de dolari.