Dansul dervișilor sau învârtitul ca artă
https://www.ziarulmetropolis.ro/dansul-derivisilor-sau-invartitul-ca-arta/

Dansul dervişilor – meditaţia în mişcare prin care musulmanii Sufi cred că pot intra în comuniune cu Dumnezeu – a venit la Bucureşti săptămâna trecută, în varianta laică şi educativă a lui Ziya Azazi.

Un articol de Adina Scorţescu|22 iunie 2015

Ziya Azazi are 45 de ani, de 25 de ani dansează și de 15 ani se învârte (chiar așa spune, „I spin”, așa cum alții zic că beau bere). A studiat la Universitatea Tehnică din Istanbul, dar, în paralel, a făcut și gimnastică.

Acum locuiește la Viena, dansează peste tot în lume și ține workshopuri. Ca cel de săptămâna trecută, de la WASP (Working Art Space and Production): un „Dervish dance workshop”, gratuit, de două zile; 25 de locuri, 150 de înscriși… până la urmă, s-au format două grupe, de 30 și ceva de oameni.

Cu toții am avut câte o seară (4 ore) în care să învățăm să ne învârtim. „E clar că doar asta facem, da? Să nu credeți că învățăm să dansăm aici…”, spune Ziya, după ce baleiază cu privirea cercul de învățăcei așezați pe linoleumul gri. Câțiva cochetează cu dansul contemporan, dar nimeni nu e profesionit. Suntem oameni de birou – avocați, profesori, psihologi, graficieni, project manageri…

Fiecare își spune numele, vârsta și meseria. Ziya ia notițe, după care, la final, se uită îi ochii fiecăruia și îi spune pe nume. Îi scapă doar vreo trei nume… Din stânga lui, se aude o voce: „Lasă învârtitul, mai bine ne zici cum faci să reții numele!” Ziya izbucnește în râs. „E o chestie de exercițiu. Dar acum avem puțin timp. O să fie un workshop McDonald’s.”

Teoria e scurtă: atunci când ne învârtim, intrăm într-o altă lume, în care nu mai funcționează legile fizice cu care suntem obișnuiți. „E ca și cum ai merge pe Lună.” Când te învârți, nu percepi spațiul clar, vezi doar lumină și culori. „Trebuie să schimbi software-ul cu care lucrează creierul. Dacă nu, se sperie și te blochează. Adică te apucă amețeala și greața, trebuie să te oprești.”

Primul candidat la învârtire: o profesoară scundă, rotunjoară, cu rochie largă, albă, care se înfoaie când se rotește. Femeia se învârte încet, cu ochii închiși și brațele ridicate, de o parte și de arta a corpului. „Trebuie să vă gândiți că brațele sunt aripile care vă susțin. Încordați-le și îndreptați palmele în sus!” Femeia zâmbește, ca la auzul unei povești frumoase. Deschide ochii și încearcă să se învârtă mai repede; se clatină un pic. „Ușor – îi zice Ziya – creierul încă nu s-a obișnuit, revino la ritmul dinainte”. Cercurile sunt mari și egale, rochia stă înfoiată, nimeni nu șoptește. Învârtitul pare o joacă de copii.

„Bine. Acum uită-te în sus, ridică fruntea”. Aici e mai greu. Femeia se dezechilibrează și se oprește.

„Există un învârtit al corpului și unul al minții, care continuă după ce s-a oprit corpul. Așa cum apa continuă să se miște chiar dacă tu nu mai agiți sticla”, spune turcul, în timp ce plimbă în mână o sticlă de apă plată.

„La tablă” (adică în mijlocul sălii), e scos un alt cursant. Înalt și masiv, pare că transpiră doar la gândul de a se învârti până nu mai poate. Încep cătinele, balansându-se de pe un picior pe altul. Apoi se învârte în toată regula, cu mâinile în sus. Dar zâmbetul i-a pierit de pe figură. „Te concentrezi pe ce vezi, or tu nu trebuie să vezi nimic! Percepi doar niște culori. Ai încredere că ești unde trebuie.”, îi spune Ziya, care – cu nasul acvilin și părul ciufulit – pare ca un vultur care își încurajează puiul să zboare.

Bărbatul se rotește mai repede, după care se prăbușește la pământ. „Hei, project manager, ce-ai pățit?!”, îl tachinează Ziya.

Dansul dervișilor sau cum să te învârți ca un kebab

Dansatorii derviși se rotesc înspre stânga – partea inimii, ca să intre în comuniune cu iubirea divină. Pe Ziya nu-l interesează asta; el dansează și pentru musulmani, și pentru creștini, și cu privirea sus, și cu capul jos – lipit de pământ, ca la breakdance.

Dar ține cont de trei reguli:

1. Maximum de întindere. „Adică nu stai cocoșat, cu mâinile strânse, ci îndrepți spatele, alungești membrele.”

2. Minimum de stres. „Dacă folosești mai multă energie decât ai nevoie, obosești mai repede. Nu e nevoie să te opintești ca să ridici de jos o sticlă de 0,5L, nu?” (În timp ce spune asta, își încordează toți mușchii și ridică sticla de apă ca și cum ar fi un sac de cartofi.)

3. Maximum de oxigen. „Respirați din plin, că oxigenul e pe gratis. Mai ales când amețiți, e important să vă concentrați pe respirație.”

11009209_1156328684392655_4164250419300060775_n

Ajută să ai un corp atletic, dar și mai mult ajută imaginația. „S-ar putea să nu vă priască ideea de comuniune cu Dumnezeu. Mai bine gândiți-vă că sunteți un kebab care se rotește, dar nu-și pierde niciodată axul/țepușa.” Lumea izbucnește în râs. „Vă puteți gândi și la o bere rece!”, adaugă Ziya.

Gata cu vorbele, urmează o pauză scurtă, exerciții de stretching și, apoi, o oră și jumătate de învârtit. Pe muzică arăbească, pop și românească („Lume, lume, soro lumeee…”). 30 de oameni care se învârt încontinuu… nu vor mai rămâne 30 după primele cinci minute. Unii sunt lipiți de perete, alții întinși pe jos. Dar dansul continuă. „Importantă e călătoria! După ce vă reveniți, treceți la loc și vă învârtiți. Numai așa vă puteți depăși limitele!”

Foto: Dacebook WASP, Facebook Ziya Azazi

09
/12
/17

Opera Naţională Română din Cluj-Napoca prezintă luni, 11 decembrie 2017, ora 18:30, o reprezentație excepțională a spectacolului „Nabucco”, de Giuseppe Verdi. Evenimentul liric este dedicat sopranei Emilia Cătană și baritonului Vasile Cătană, iluștrii prim-soliști ai Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, distribuția serii fiind onorată de invitații de talie internațională baritonul Sebastian Cătană, soprana Dragana Radaković, basul Marius Boloș.

06
/12
/17

Cel mai important eveniment al scenelor lirice româneşti, Gala Premiilor Operelor Naţionale, este pentru al doilea an consecutiv, găzduit de Opera Naţională Bucureşti. Evenimentul ajuns la cea de-a V-a ediţie este considerat cel mai grandios eveniment care celebrează şi premiază performanțele lirice ale Operelor din ţară.

06
/12
/17

Johnny Hallyday, cel mai mare star rock cunoscut de Franța, a murit în noaptea de marți spre miercuri, la 74 de ani, ca urmare a unui cancer la plămâni, a anunțat soția sa, Laeticia.  Acest rocker impregnat de twist, blues, soul sau country, un romantic, un psihedelic, un adevărat ''Johnny-Imperator'', cum l-a supranumit ziarul ''Le Monde'' a devenit iubit de generații întregi de francezi cu care a împărțit pe lângă cântecele sale și coborârile sale în infern.

29
/11
/17

Deoarece pe 28 noiembrie 1918 Bucovina a devenit a doua provincie românească ce s-a unit cu România, data a fost declarată oficial drept Ziua Bucovinei print-o lege din 2015. În inima Țării Fagilor (în germană Buchenland), la Rădăuți, Ziua Bucovinei a coincis ieri și cu prima din cele 4 zile ale unui eveniment în premieră în România: Klavier Art Duo Festival, primul festival de duo pianistic (pian la patru mâini) din țară, cu intrare liberă.

28
/11
/17

“Muzica e cel mai fidel companion de-a lungul întregii vieţi.” - Mariana Nicolesco. Unanim recunoscută drept una dintre marile voci ale timpului nostru, soprana Mariana Nicolesco împlinește astăzi 69 de ani.

24
/11
/17

„Nu voi fi un rock star, voi fi o legendă.” - Freddie Mercury. În urmă cu 26 de ani se stingea din viață legendarul lider al grupului Queen.

20
/11
/17

După un memorabil concert susținut recent cu Orchestra Națională Radio, violonistul Alexandru Tomescu revine pe scena Sălii Radio miercuri, 22 noiembrie, de la ora 19.00, într-un recital alături de pianista Sînziana Mircea!

14
/11
/17

Anul 2018 începe cu o surpriză muzicală plină de magie, grație și energie debordantă. În 8 ianuarie, ora 19:00, Fundația Calea Victoriei organizează la Teatrul Național București Concertul Extraordinar de Anul Nou, avându-l de această dată invitat pe celebrul violonist elvețian Manrico Padovani.

12
/11
/17

Festivalul International EUROPAfest, organizat de jmEvents, sărbătorește, în 2018, 25 de ani printr-o ediție aniversară. Primul eveniment muzical din Romania căruia Casa Regală i-a acordat Înaltul Patronaj încă din anul 2005, va oferi un regal de jazz, blues, pop și muzică clasică cu artiști din întreaga lume.