De ce a închis Facebook contul Corectura Ro?
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-ce-a-inchis-facebook-contul-corectura-ro/

INTERVIU Facebook a închis contul Corectura Ro, după ce a primit reclamaţii că prin intermediul acestuia sunt hărţuiţi alţi membri ai reţelei de socializare. Evelin Ceciu, jurnalist cu 20 de ani de experienţă şi administratorul contului Corectura Ro, crede că argumentele aduse de Facebook sunt discutabile.

Un articol de Adina Scorţescu|21 iunie 2013

INTERVIU Contul Corectura Ro de pe Facebook (FB) a fost desființat sâmbătă, 15 iunie 2013, de către administratorii rețelei de socializare, după trei ani de activitate. Motivele au fost hărțuirea altor membri FB, respectiv folosirea unei false identități. Evelin Ceciu, jurnalist cu 20 de ani de experienţă şi administratorul acestui cont, crede că argumentele aduse de Facebook sunt discutabile.

Contul de Facebook deţinut de Corectura Ro semnala greşelile gramaticale care apăreau zilnic pe cele mai mari site-uri româneşti. „După «folosirea unei false identități», al doilea motiv care a dus la desființarea contului FB Corectura Ro a fost, chipurile, hărțuirea. Cei care nu cunosc şi nu respectă limba română, şi mai şi lucrează în presă, da, se simţeau hărţuiţi de Corectura Ro!“, spune Evelin Ceciu, într-un editorial publicat pe www.corectura.ro.

Conceptul, care fusese îndrăgit de mii de tineri români, consta în prezentarea într-o manieră umoristică, lejeră, a gafelor apărute în presă – greșeli gramaticale, dar și de abordare a diverselor situații descrise de jurnaliști.

Adina Scorţescu: Cum te-a informat Facebook că ţi-a desfiinţat contul?

Evelin Ceciu (foto): A fost simplitatea de pe lume. Într-o seară ca oricare alta din câte au fost în ultimii aproape patru ani de rutină pe Facebook, la logare am primit mesajul că mi s-a dezactivat contul. Sec! Am fost îndrumat, printr-un link, către pagina care prezenta politica reţelei de socializare, în fapt setul de reguli ce trebuie respectate de către toţi membrii Facebook.

Care a fost primul gest pe care l-ai făcut, după constatarea că nu mai ai un lucru familiar ţie?

Ce-i drept, cred că m-am simţit exact ca Viorel Ilişoi, după ce hoţii l-au lăsat fără bicicleta pe care o îndrăgea atât de mult. Excepţionalul ziarist de reportaj Viorel Ilişoi a avut generaţii de biciclete pe care le-a numit Leta (Leta1, Leta2…). Leta i-a fost şi sursă de inspiraţie, şi mijloc de locomoţie, fiind implicată până în… ghidon în activitatea publicistică a maestrului. O mostră în acest sens, aici.

În ceea ce mă priveşte, nu sunt un fan al comunicatelor de presă, dar cred că, fără să-mi dau seama, tocmai redactam unul.

De pe Șoseaua Constanța – „Mnagalia“ a pornit ideea Corectura.ro

Cum au reacţionat prietenii de pe Facebook (am înţeles că aveai câteva mii) şi prietenii din viaţa de zi cu zi?

Cei mai mulţi m-au sunat sau mi-au scris pe e-mail, încurajându-mă să nu mă dau bătut şi să desfăşor în continuare această activitate. Mă refer la cei de pe Facebook.

Cei mai activi au fost colegii mei din grupul Corectura, de pe Yahoo (peste 100 de entuziaşti) şi cei de la scoala_de_media (peste 300 de persoane), însă am fost mişcat şi de gestul unor oameni pe care nu-i considerasem, până atunci, drept apropiaţi mie, darmite să fie capabili de un gest în favoarea mea! Unul dintre ei a fost Călin Hera, pe care-l cunoscusem de mai bine de zece ani, de pe vremea când paşii ne purtau prin aceleaşi hale în redacţia Evenimentului zilei.

În prezent, Călin predă la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Opinia cu pricina, aici. În lumea reală, ce-i drept, nu mă pot lăuda cu prea mulţi prieteni, eu fiind, probabil, catalogat drept… ciufut (în sensul de om cu toane, prost dispus, însă vă asigur că este o explicaţie uşurică pentru nedorita greutate a acestui cuvânt).

Fac multe gesturi frumoase, însă nu ţin morţiş să mă pun bine cu oamenii sau să nu-mi supăr prietenii. În rest, aşa cum am pretenţii de la mine, aşa am şi de la ei. Cu o condiţie: să fie fără încrâncenare.

Uite, chiar acum, când vorbim, tocmai am accesat linkul care duce la materialul despre mine de pe blogul lui Călin, să ţi-l prezint. Ştii ce scrie sub o fotografie? Panou… pulicitar 🙂

Ce înseamnă, de fapt, Corectura.ro. Concret, se câştigă bine din aşa ceva?

Corectura.ro nu este, din fericire, doar ceea ce se vede pe Facebook. Discutăm chiar despre SC Corectura.ro SRL, care se ocupă cu editarea textelor şi cu traduceri. Ei bine, din activitatea pe Facebook nu câştigăm nimic, poate doar ca imagine. Din traduceri însă am câştiga atât cât să trăim decent, eu şi cei aproape 100 de colaboratori ai mei. Problema este actuala conjunctură financiară, cu blocaje extreme.

Avem foarte mulţi bani de încasat. În permanenţă amân primirea banilor care mi se cuvin, pentru a-mi plăti, în primul rând, traducătorii. Şi asta, în condiţiile în care banii de la beneficiar pot veni după şase sau chiar după nouă luni… Oricum, economii personale nu pot să am, toţi banii sunt în acest circuit de creditare a beneficiarilor.

Totuşi, presupun că sunt sute de firme care se ocupă de traduceri, plus traducătorii independenţi, care pot fi cu miile. Ce argument foloseşti pentru ca un client să aleagă serviciile Corectura.ro?

Ai atins un subiect sensibil pentru orice activitate, nu numai pentru cea de la Corectura.ro. Ingredientul de succes, care nu poate fi folosit de către lumea care aşteaptă cu înfrigurare weekendul, pentru a o zbughi la mall, este… disponibilitatea.

Corectura.ro n-are mamă, n-are tată: nici CTP n-a fost ocolit

Asta înseamnă că putem prelua non-stop comenzi şi că avem un chef de muncă uriaş. Cine nu gândeşte la fel, cine nu este pasionat de ceea ce face nu are cum să ne fie coleg la Corectura.ro, corector sau traducător. Chiar acum suntem la start cu un alt proiect, „România non-stop“, exact pe această idee. Este vorba despre o platformă on-line destinată serviciilor.

Mai ai planuri cu Facebook?

Problema generată de Facebook a fost rezolvată repede: mi-am deschis imediat un cont de persoană fizică, iar pe wall postez linkurile către corectura.ro, site-ul nostru pe care se cam aşternuse praful… încă reglăm şuruburile pe la el. Pentru mine, Facebook va dispărea când va dispărea pentru toţi, dacă va dispărea. Este forma de marketing a zilelor noastre.

După accidentul de schi al lui Șerban Huidu, victime colaterale au fost jurnaliștii care au făcut gafă după gafă scriind despre eveniment

O carte, cel mai probabil deloc „plicitisoare“, pentru că te vor amuza greșelile



05
/09
/23

În perioada 6 – 10 septembrie, la Brașov, are loc prima ediție a festivalului „CULMEA: Film și educație de mediu“, primul festival de film pe teme de mediu dedicat copiilor și tinerilor, un demers inițiat de Sabina Baciu – director festival, alături de Raluca Bugnar – director artistic și Alexandra Safriuc – selecționer scurtmetraje.

05
/09
/23

Panorama teatrală la jumătatea anului Capitalei Europene a Culturii demonstrează felul în care Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a reconfigurat pentru orașul și pentru comunitatea pe care le reprezintă o structură culturală înalt profesională.

05
/09
/23

În cadrul proiectului Heritage Hub Râșnov, Asociația Mioritics în parteneriat cu Primăria Orașului Râșnov și Hands on History Norvegia va organiza Festivalul Medieval. Evenimentul va avea loc în perioada 7‑10 septembrie 2023 și va aduce în prim-plan o serie de activități și experiențe medievale menite să promoveze Cetatea Râșnov ca un important obiectiv turistic atât pentru România, cât și pentru Europa dar și un spațiu de învățare și implicare a comunității locale.

05
/09
/23

DIPLOMA Show, festivalul noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank la Combinatul Fondului Plastic între 7 și 15 octombrie, reunește anul acesta 130 de lucrări din 16 domenii creative, alese dintr-un număr record de înscrieri.

05
/09
/23

Cinemaul românesc este din nou în centrul atenției cu ocazia evenimentului Noaptea Albă a Filmului Românesc care va avea loc anul acesta pe 𝟏𝟓 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, la 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐂𝐥𝐮𝐣-𝐍𝐚𝐩𝐨𝐜𝐚 și 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐚.

04
/09
/23

Care-i faza cu muzica, adolescenții, societatea? La aceste întrebări își propune să răspundă Arhiva de Sunet în noul sezon al podcastului Arhiva de Sunet – Arhiva ZET, derulat alături Asociația Minitremu și Studiourile Ferentari, ce explorează rolul muzicii în viața noilor generații, din perspectiva adolescenților și tinerilor din Timișoara și București

04
/09
/23

În cadrul Seriei Concertelor de la Ateneu are loc azi de la 17:00 al doilea concert al Orchestrei Cameristi della Scala, sub bagheta dirijorului Wilson Hermato, într-o formulă cu trei soliști: violoncelistul Daniel Müller-Schott și doi laureați ai Concursului Internațional George Enescu 2022, violonistul Ștefan Aprodu și pianistul George Todică.