De ce o iubim pe Agnès Varda
https://www.ziarulmetropolis.ro/de-ce-o-iubim-pe-agnes-varda/

CRONICĂ DE FILM Prezentat la Cannes în 2017, documentarul „Visages villages”, cel mai nou film al veteranei regizoare franceze Agnès Varda, realizat împreună cu artistul JR, este un colaj, un eseu de o inventivitate, jovialitate şi libertate molipsitoare. Filmul va putea fi văzut la One World Romania.

Un articol de Ionuţ Mareş|12 februarie 2018

Multipremiatul și extrem de lăudatul „Visages villages” (cu titlul în engleză „Faces Places”), cel mai nou documentar realizat de legendara regizoare franceză Agnès Varda, aici în colaborare cu artistul și fotograful francez cunoscut sub pseudonimul de JR, este un antidot, venit parcă dintr-o altă epocă cinematografică.

Un antidot, pe de o parte, la încrâncenarea, prețiozitatea și serialitatea multor filme de artă din marile festivaluri și, pe de altă parte, la cinismul, oportunismul sau manierismul mult prea multor autori contemporani, fie ei cu adevărat mari sau doar supraevaluați.

În vârstă de 89 de ani, Agnès Varda, care a fost recompensată recent cu un Oscar onorific, oferă un nou film extrem de personal despre artă (deci inclusiv cinema), memorie și apropierea de oamenii simpli care i-au populat întreaga filmografie. Un film-colaj, un eseu cinematografic de o inventivitate, jovialitate și libertate molipsitoare și seducătoare și care stimulează și prilejuiește o sinceră plăcere a privirii.

Împreună cu JR (34 de ani), cunoscut pentru tehnica de a fotografia chipuri de oameni obișnuiți și de a imprima aceste imagini, la o scară mai mare și printr-o metodă specială, pe diverse ziduri, ca un soi de lucrări murale moderne, Agnès Varda, cu look-ul său inconfundabil (părul în două culori, statura mică, în contrast cu mult mai tânărul său prieten, de unde și un efect comic foarte reușit), pornește într-o călătorie prin mai multe zone rurale, deloc glamour, din Franța pentru a întâlni oameni, a le asculta poveștile de viață și a-i implica în mici opere de artă ad-hoc realizate de JR și echipa sa.

Rezultă un road-movie atipic, în co-regie, în care extraordinara deschidere și reconfortanta curiozitate pe care cei doi artiști – din generații diferite, dar deveniți apropiați – o arată față de oamenii pe care îi întâlnesc și care au parte de memorabile portrete fotografice și cinematografice sunt dublate de o plăcere a jocului, de un ludic deloc gratuit.

Dar și de un permanent sentiment de melancolie dat de inevitabila conștientizare a trecerii timpului – după fiecare oprire, cei doi autori discută, așezați cu spatele la cameră și privind spre orizont, despre ei (Varda e intrigată, de pildă, că JR nu își dă niciodată jos ochelerii de soare, care îi amintesc de capriociosul prieten din tinerețe Jean-Luc Godard), despre ideile și experiențele lor, despre „personajele” cu care tocmai au vorbit.

Călătoria nu are un itinerariu clar prestabilit (discuția despre cum ar putea arăta drumul este pusă, jucăuș, în debutul filmului) și este ghidată mai ales de câte o idee, un sentiment sau o amintire a unuia dintre cei doi – tot atâtea pretexte de a (re)vizita locuri cu încărcătură sentimentală și de a imortaliza momente și oameni.

Iar montajul alert și lejer, muzica deopotrivă vioaie și reflexivă, precum și vocile din off și dialogurile celor doi co-regizori, artiști sensibili și cu gusturi apropiate, reflectă și chiar amplifică această aparentă dezordine, această logică imprevizibilă și fermecătoare a emoțiilor, această libertate formidabilă de a sfida convențiile și de a privi lumea cu bucurie, seninătate și empatie. Un mare film.

01
/06
/20

RECOMANDĂRI De la documentarele lui Serghei Lozniţa şi comediile de început ale lui Nanni Moretti şi până la dramele lui Krzysztof Zanussi, excentricităţile lui Serghei Paradjanov şi o amplă retrospectivă a cinema-ului indian, arhiva MUBI, pusă la dispoziţia abonaţilor, oferă numeroase tentaţii cinefile.

28
/05
/20

CRONICĂ DE FILM La unele documentare ne uităm pentru că ne interesează mai ales un autor sau un stil. Iar pe altele le privim în primul rând pentru subiect. Din a doua categorie face parte „Becoming” (2020), de Nadia Hallgren – un film despre Michelle Obama produs şi difuzat de Netflix.

22
/05
/20

O serie de interviuri reunite sub umbrela InspiraTIFF, un proiect nou conceput de echipa Festivalului Internațional de Film Transilvania, va fi difuzată săptămânal pe platforma de streaming TIFF Unlimited, începând din 25 mai. Primul invitat al jurnalistului Mihnea Măruță este regizorul Cristi Puiu, unul dintre cei mai valoroși invitați ai TIFF, prezent la Cluj cu toate filmele sale în ultimii 20 de ani.

19
/05
/20

CRONICĂ DE FILM Pentru că încă nu putem merge la cinema şi la festivaluri, rămânem tot la platformele cu filme accesibile din fotoliul de acasă. De data asta, vă recomandăm trei scurtmetraje foarte speciale, realizate de britanicul Jonathan Glazer, thailandezul Apichatpong Weerasethakul şi americanul Jonas Mekas şi disponibile pe MUBI.

17
/05
/20

CRONICĂ DE FILM Cu premiera recentă la HBO şi disponibil pe platforma HBO GO, „Natalie Wood: Ce rămâne în urmă” (2020) este un documentar biografic realizat de Laurent Bouzereau despre una dintre cele mai cunoscute actriţe americane. Filmul are ca punct de pornire moartea suspectă a vedetei la doar 43 de ani.

13
/05
/20

CRONICĂ DE FILM Era inevitabil să apară și primele filme realizate în izolare. Radu Jude a lansat un scurt autoportret conceput la invitația Arte/ZDF. Iar Dan Chișu a încercat un lungmetraj, un simplu excercițiu autocomplezent despre un regizor care roagă actori să joace într-un film despre viața în carantină.

07
/05
/20

PREVIEW Din multitudinea de oferte de filme care pot fi văzute de acasă în perioada asta de izolare, vă propunem câteva titluri clasice maghiare, puse la dispoziţie online şi gratuit, cu subtitrare în engleză, chiar de Arhiva de Film din Ungaria.

Page 1 of 26212345...102030...Last »