Despre succesul filmului Poziṭia Copilului în presa româneascã
https://www.ziarulmetropolis.ro/despre-succesul-filmului-pozi%e1%b9%adia-copilului-in-presa-romaneasca/

  Succesul filmului Poziṭia Copilului nu a rãmas fãrã ecou nici în presa româneascã. Astfel, Cristian TudorPopescu vorbeşte despre film astfel:   ,, Călin Peter Netzer cucereşte Berlinul cu Poziţia copilului, o dramă psihosocială având ca punct culminant unul dintre cele mai puternice finaluri din istoria filmului românesc.  Tânărul ucigaş şi mama lui se întâlnesc […]

Un articol de Andrada Văsii|18 februarie 2013

 

Succesul filmului Poziṭia Copilului nu a rãmas fãrã ecou nici în presa româneascã. Astfel, Cristian TudorPopescu vorbeşte despre film astfel:

 

,, Călin Peter Netzer cucereşte Berlinul cu Poziţia copilului, o dramă psihosocială având ca punct culminant unul dintre cele mai puternice finaluri din istoria filmului românesc.

 Tânărul ucigaş şi mama lui se întâlnesc într-un cartier sărac cu părinţii copilului spulberat de Audi pe şosea. Încă de când am citit secvenţa acum câţiva ani în scenariul lui Răzvan Rădulescu şi Călin Netzer am simţit dificultatea infernală a rezolvării ei de către actori. O singură nuanţă greşită, o lacrimă sau o grimasă în plus, o mişcare a mâinii prea lentă sau repezită şi totul alunecă, se falsifică, pică în forţaj sau în melodramă. Luminiţa Gheorghiu, Bogdan Dumitrache şi Adrian Titieni, sub bagheta lui Netzer, merg pe sârmă, reuşind să creeze un sentiment pe care l-am mai trăit doar în finalul „Hoţilor de biciclete” al lui De Sica – oameni obişnuiţi, aruncaţi de viaţă unii împotriva altora, în loc să se încaiere, înţeleg că niciunul dintre ei nu e călău, nici victimă, nu e câştigător, nici fericit şi că nu se pot ajuta decât unii pe ceilalţi, de sus nu vine nimeni să-i salveze. ’’ (Sursa: Gandul)

 

Poziṭia Copilului a câştigat în acest weekend premiul Ursul de Aur, devenind astfel un subiect de discuṭie atât pentru presa naṭionalã, cât şi pentru presa strãinã. Cu un scenariu bine lucrat, Poziṭia Copilului a depãşi asteptãrile tuturor şi a reuşit sã impresioneze publicul spectator. În plus, succesul filmului Poziṭia Copilului a dus la aciziṭionarea drepturilor de difuzare în mai multe ṭãri europene.

25
/04
/23

Fundația Art Encounters din Timişoara, oraş care este Capitala Europeană a Culturii în acest an, găzduieşte expoziția "Adrian Ghenie - Corpul imposibil", ce conține o serie de desene și câteva picturi tulburătoaere, inspirate din izolarea din perioada pandemiei.

24
/04
/23

„Albinele Mării Negre” de Vasile Rață este a doua expoziție din seria „Window to Europe” de la Arbor.art.room, care-și propune ca de-a lungul acestui an să promoveze artiști cu rădăcini basarabene, care și-au început cariera la sfârșitul anilor ’80 și începutul anilor ’90. Acela a fost momentul prăbușirii cortinei de fier și al deschiderii de noi oportunități în spațiul occidental.

24
/04
/23

Gala Premiilor Gopo, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România, se întoarce la cea de-a XVII-a ediție în Sala Mare a Teatrului Național ,,I. L. Caragiale’’ din București. Evenimentul organizat pe 25 aprilie va fi prezentat, în premieră, de duo-ul format din actrița și scenarista Lia Bugnar și actorul Marius Manole.

24
/04
/23

„Nu-i stradă pe lume mai chinuită, mai muncită, mai mişcătoare în silinţele ei de a face din atâtea contraste puţintică armonie. Şi poate nu-i stradă care să închege în atare măsură gândurile unui popor. Podul Mogoşoaiei e plămădit cu sufletul nostru.”

21
/04
/23

Despre Corina Sîrghi, cea care și-ar fi dorit să se nască în Sicilia, cea care crede că zambilele miros a un nou început, cea care are o slăbiciune pentru cuvântul „șarlatan“, Corina care bea prosecco și care ar întinde mese de dimineața până seara. Despre ea și despre alfabetul vieții ei, în rândurile următoare.

21
/04
/23

Ultima săptămână a lunii aprilie aduce pe scena Operei Naționale București titluri de operă și balet din repertoriul clasic universal precum „Nabucco" de Giuseppe Verdi, „La Bohème" de Giacomo Puccini, „Raymonda" de Alexander Glazunov și „La Traviata" de Giuseppe Verdi, dar și o seară de lieduri intitulată „Moşteniri muzicale" închinată compozitorului Marțian Negrea.