Dorel Vişan – Cinci roluri esenţiale în cinema
https://www.ziarulmetropolis.ro/dorel-visan-cinci-roluri-esentiale-in-cinema/

Dorel Vişan a debutat târziu în cinema, după vârsta de 35 de ani, însă a devenit rapid unul dintre cei mai distribuiţi actori români, activ şi astăzi. În patru decenii de carieră cinematografică, a făcut zeci de roluri în filme şi a lucrat cu mari regizori din generaţii diferite.

Un articol de Ionuţ Mareş|15 decembrie 2015

La mijlocul anilor ’70, Dorel Vişan a ajuns să facă film după circa un deceniu de actorie de teatru la Cluj, unde fusese angajat după absolvirea Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) din Bucureşti şi unde a continuat să joace pe scenă în paralel cu activitatea din cinema.

A avut roluri în peste 50 de filme, iar printre regizorii cu care a lucrat se numără mulţi dintre cei mai importanţi autori români de cinema, din generaţii diferite: Mircea Daneliuc, Lucian Pintilie, Alexandru Tatos, Dan Piţa, Iosif Demian, Mircea Veroiu, Stere Gulea sau Cristian Mungiu.

A avut numeroase roluri principale, dar a interpretat şi mai multe personaje secundare. A fost, de cele mai multe ori, preot, poliţist, primar, preşedinte de CAP sau secretar de partid, demnitar în post-comunism, director de fabrică, dar şi militar, ţăran sau miner. A jucat chiar şi personalităţi, cea mai cunoscută fiind Ion Creangă.

Inevitabil, o carieră atât de bogată, întinsă pe patru decenii tulburi ale cinematografiei române, a însemnat, pe lângă apariţia în filme remarcabile sau cel puţin vizionabile, şi destule roluri în producţii de duzină, de propagandă sau pur şi simplu lipsite de valoare.
Toate însă au consolidat, pe merit, faima unui actor dotat cu o forţă a jocului impresionantă, cu un lăudabil simţ al naturaleţii, dar şi cu o înclinaţie specială spre roluri de compoziţie.

În cele mai bune interpretări ale sale, a ştiut să nuanţeze discret personaje aflate în poziţii de autoritate, relevându-le slăbiciunile sau ridicolul. A reuşit de asemenea să arate tăria şi inteligenţa unor protagonişti – oameni simpli – aparent vulnerabili. Fiecare personaj al său, chiar şi cele malefice sau hâtre, dezvăluie, datorită unei interpretări actoriceşti întotdeauna credibile, nebănuite resurse de umanitate şi de bonomie. Un actor care s-a luptat, în cuvintele regizorului Iosif Demian, „să ducă la capăt fiecare „atentat” împotriva manierismului”.

Am ales cinci roluri care pot fi definitorii pentru stilul lui Dorel Vişan. Nu sunt doar interpretări diferite şi foarte bune, recunoscute ca atare. Dar sunt parte a unor filme la rândul lor îndrăzneţe şi rezistente la proba timpului, aceste calităţi fiind printre criteriile principale de selecţie. Patru sunt roluri principale, iar unul este secundar. Trei sunt interpretări cunoscute de un public mai larg (în filme de Mircea Daneliuc şi Stere Gulea), în timp ce două sunt apariţii în filme nedreptăţite ale cinematografiei române din timpul comunismului şi demne de a fi (re)descoperite, ambele regizate de Iosif Demian.

O lacrimă de fată (1980) – Iosif Demian

În acest film (foto sus) puţin cunoscut dar extrem de modern, unul din cele mai bune din cinematografia română, Dorel Vişan interpretează, cu eleganţă, echilibru şi în special reţinere, un anchetator care, împreună cu asistentul său, ajunge într-un sat de pe Valea Mureşului pentru a investiga moartea suspectă a unei tinere, tehnician agronom, stând de vorbă cu persoanele care au cunoscut-o şi cu simplii săteni (majoritatea „jucaţi” de ţărani autentici).

Interpretarea în cheie cât mai realistă se contopeşte în stilul special al acestui film în care Iosif Demian favorizează elipsele, discontinuitatea, fragmentarul, totul ducând spre un demers deconstructivit în căutarea adevărului. Dorel Vişan creează un personaj care impune respect, nu datorită funcţiei, ci prin firescul său.

Baloane de curcubeu (1982) – Iosif Demian

dorel visan baloane de curcubeuDorel Vişan joacă un personaj comic cu momente de seriozitate, un preşedinte hâtru de CAP prins între iubirea faţă de o tânără – care îi este „furată”, imediat după nuntă, de un rival din sat – şi datoria de a conduce o comunitate pestriţă, un univers (cinematografic) închis şi cu propriile reguli.

Este unul din foarte puţinele filme burleşti ale cinematografiei române, iar acest discurs propus de Iosif Demian, care face trimiteri inclusiv la tradiţia slapstick-ului, impune un joc special al actorilor, care mimează o anumită lejeritate şi care sunt puşi în situaţii de vulnerabilitate.

Iar Dorel Vişan face unul din cele mai bonome personaje ale carierei sale, uşor de ţinut minte şi de îndrăgit.

Moromeţii (1987) – Stere Gulea

Când se vorbeşte de acest film-cult, prima calitate care este adusă în discuţie o constitutie distribuţia plină de nume mari. Dorel Vişan îl joacă pe Bălosu, vecinul ceva mai înstărit al lui Ilie Moromete. Este singurul rol secundar din cele cinci alese, însă, din nou, talentul, creativitatea, instinctul şi experinţa îl ajută pe Dorel Vişan să facă un personaj rămas în memoria cinefilă.

dorel visan morometii.php

Cu pălărie, cu vestă peste cămaşa albă, cu mustaţă şi cu un ochi suferind, dar, mai ales, cu siguranţa unei situaţii materiale mai bune, Bălosu devine, prin jocul discret şi sigur al lui Dorel Vişan, un personaj extem de autentic. Un cap de familie a cărui siguranţă este zdruncinată de răzvrătirea fetei sale Polina.

Iacob (1988) – Mircea Daneliuc

iacob dorel visanEste, probabil, cel mai consistent rol al său.

Datorită scenariului şi mai ales regiei lui Mircea Daneliuc, lipsită, ca întotdeauna, de preţiozitate, dar în căutarea voluptoasă a autenticităţii, Dorel Vişan face din minerul Iacob un personaj viu, complex, tuşant.

Un personaj credibil, cu răutăţi şi răbufniri violente, dar şi cu frici şi dileme, a cărui moarte tragică din final – după ce rămâne singur, în noaptea de Crăciun, într-un funicular deasupra unui hău îngheţat – aruncă o altă lumină asupra existenţei sale de până atunci. Un joc actoricesc bogat în nuanţe şi tonuri şi capabil să dea profunzime psihologică personajului.

Senatorul melcilor (1995) – Mircea Daneliuc

În acest film cu care Mircea Daneliuc a fost prezent la Festivalul de la Cannes, Dorel Vişan interpretează unul din personajele obsesive ale cinematografiei române post-revoluţionare: politicianul – care, prin fişa postului imaginată de mulţi cineaşti, trebuie să fie veros, grotesc, demn de cel mai profund dispreţ.

senatorul melcilor dorel visan
Excesivul senator Vârtosu are toate aceste „calităţi”, plus doze separate de cinism, emfază şi ridicol. Prin jocul său dezinvolt, a cărui aparentă lejeritate camuflează construcţia atentă a personajului, Dorel Vişan îşi salvează protagonistul de la schematism şi caricaturizare. Îl face caraghios, îl umanizează, nu însă până într-acolo încât să devină şi simpatic.

Un rol de compoziţie, pe care Dorel Vişan îl va relua şi în alte filme, în forme mai accentuate sau mai discrete.

10
/06
/22

Jocurile, atelierele și distracția în aer liber se întorc la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania, într-un program extins, dedicat copiilor și părinților prezenți la Cluj-Napoca între 18 și 26 iunie.

09
/06
/22

În lunile iunie și iulie, Institutul Cervantes din București și Happy Cinema propun publicului interesat de artă o serie de proiecții de filme documentare având ca subiect diverse figuri iconice ale artei spaniole contemporane: Salvador Dalí, Generația Buñuel, Dalí, Picasso, Muzeul Prado, Remedios Varo, Antonio López. Proiecțiile vor avea loc în Sala Auditorium a Institutului Cervantes (Bulevardul Regina Elisabeta 38), în fiecare zi de miercuri, de la ora 19.00.

09
/06
/22

Filmul “Metronom” (2022), premiat pentru regie în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, va deschide a noua ediţie a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timişoara, care se va desfăşura în perioada 14-17 iulie. Proiecţia va avea loc în prezenţa regizorului Alexandru Belc şi a tinerei actriţe Mara Bugarin, originară din Timişoara.

08
/06
/22

Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie 2022) anunță un parteneriat cu platforma TikTok, prin care își propune să aducă în focus creatorii români de conținut pasionați de cinematografie și să îi invite să-și găsească inspirația la cel mai mare eveniment de film din țară. Parteneriatul include un hashtag challenge, care va culmina cu un eveniment de premiere special la Cluj-Napoca, și un Masterclass VFX pentru adolescenți susținut de Robert Tatoi, în cadrul EducaTIFF.

08
/06
/22

Aurel Marton și-a petrecut peste 20 de ani în detenție. Acum se străduiește să ducă o viață normală, alături de familie. Povestea vieții sale și, mai ales, iubirea față de animalele abandonate, i-au atras atenția regizorului Mihai Dragolea, care l-a distribuit în noul său scurtmetraj. „Aurică, viață de câine”, care spune povestea unui evadat ce trăiește într-un lan de porumb și care se împrietenește cu câinele unui sătean de la care fură mâncare, va avea premiera în competiția Zilele Filmului Românesc din cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), joi, 23 iunie, la Cinema Florin Piersic (Cluj Napoca).

08
/06
/22

BIDFF - Bucharest International Dance Film Festival, singura manifestare cinematografică din România dedicată filmelor de dans, anunță deschiderea sesiunii de înscrieri pentru secțiunile competiționale de scurtmetraje ale celei de-a opta ediții, care va avea loc între 8 -11 septembrie 2022, la București. Datele limită la care se pot trimite aplicațiile sunt: 24 iunie (normal) și 15 iulie (târziu).

07
/06
/22

10 pentru FILM, programul care intermediază întâlnirea între actori români de teatru și lumea cinematografiei, a ajuns la cea de-a 11 ediție. O rampă de lansare pentru peste 100 de artiști talentați de pe scenele teatrelor din România, 10 pentru FILM își continuă misiunea și în 2022, la Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 - 26 iunie 2022). Astfel, alți 10 actori aflați la debut sau care au interpretat până acum roluri secundare în cinema vor veni la TIFF, unde vor intra într-un program de prezentare și formare, care include workshop-uri, dar și întâlniri esențiale cu profesioniști din industrie.

06
/06
/22

Chef-ul Adi Hădean vine la Festivalul Internațional de Film Transilvania 2022 pentru o zi specială: Ukrainian Street Food Day. Acesta va pregăti, alături de bucătari din Ucraina, preparate tradiționale din țara vecină, pe care clujenii sunt invitați să le încerce pe 20 iunie la un eveniment special, care va fi organizat pe strada Potaissa din centrul orașului. Toate fondurile strânse în urma acestui eveniment vor fi donate inițiativei #SolidarSocial, care livrează mese calde refugiaților.

02
/06
/22

Fidel misiunii sale de a cultiva pasiunea publicului tânăr și foarte tânăr pentru arta cinematografică, programul EducaTIFF continuă să se dezvolte la cea de-a 21-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie). Calendarul evenimentelor include anul acesta o amplă selecție de filme dedicate copiilor și adolescenților, ateliere creative și cursuri de jurnalism de cinema, dar și o prezentare în premieră a opționalului de educație cinematografică, care va fi testat pe parcursul unui an școlar la Colegiul Național Gheorghe Șincai din Cluj-Napoca, la inițiativa Asociației Festivalului de Film Transilvania (AFFT).

02
/06
/22

Pe 8 și 9 iunie, bibliotecarii din județul Gorj vor participa la un nou atelier de educație media organizat de Asociația One World Romania și Mediawise Society – centrul de resurse și formare în domeniul educației pentru competențe media și digitale din România. Am deschis seria de cursuri în Dâmbovița și Tulcea, unde au participat peste 45 de bibliotecari din cele două județe.

02
/06
/22

Lungmetrajele „Light Sleeper”, cu Willem Dafoe și Susan Sarandon în distribuție, și „Dom Hemingway”, cu Jude Law și Mădălina Ghenea, vor avea premiera la Warner TV în primul weekend din luna iunie. „Viața de noapte/ Light Sleeper”, scris și regizat de Paul Schrader, scenarist al unor filme ca „Taxi Driver” și „American Gigolo”, a avut premiera în competiția Berlinalei din 1992.

02
/06
/22

Filmul documentar Delta Bucureștiului, în regia Evei Pervolovici, va fi prezentat, începând cu 6 iunie, în cadrul programului FilMARe a Muzeului de Artă Recentă din București (MARe). Delta Bucureștiului este al doilea documentar de lungmetraj al regizoarei, cunoscută deja publicului pentru Marussia (2013). Povestea este spusă prin vocea actrițelor Sandrine Bonnaire și Ada Condeescu, filmul urmând să aibă premiera în cinematografe în toamna acestui an.