După 1989. Pagini târzii din jurnalul Doinei Cornea
https://www.ziarulmetropolis.ro/dupa-1989-pagini-tarzii-din-jurnalul-doinei-cornea/

Ziarul Metropolis vă propune o nouă rubrică – După 1989 – în care încercăm să vedem cum au trăit intelectualii români răsturnarea comunismului (în decembrie aniversăm – deja! – 30 de ani de la Revoluţie) şi cum au întâmpinat ei zorii noii libertăţi.

Un articol de Andrei Crăciun|15 august 2019

Am selectat pentru dumneavoastră câteva pagini din Jurnal. Ultimele caiete, de Doina Cornea (care s-a săvârșit în primăvara anului trecut, la 89 de ani), carte publicată la editura Fundația Academia Civică, în anul 1999. Iată.

  1. În care Doina Cornea constată inexistența literaturii de sertar

Cluj, la 8 decembrie 1997

Mă gândesc uneori la scriitorii noștri contemporani (la cei trecuți prin comunism)… Întreaga societate se aștepta, în 1989, la deschiderea „sertarelor”. Ele s-au deschis și… erau aproape goale! De ce? Pentru el odată intrat în Uniune – în cadrul căreia existența îi era de bine, de rău asigurată -, scriitorul român era în continuare mult mai interesat să publice decât să scrie ceea ce gândește și simte cu adevărat (fie și numai pentru sertar!); mai interesat, așadar, de renume, nu de conștiință; de aparență decât de esență. Tot din acest motiv, scriitorii la care mă refer nu au reușit să facă o literară mare (roman, proză). Ceea ce au putut publica acomodându-se cenzurii, nu au fost decât palide rostiri șoptite ale unor șocante stări de fapt, evocări ascunse sub camuflajul unei nesfârșite sporovăieli pseudofilofozico-alegorice. Nu a fost, de fapt, decât o formă de compromis sub această îndoielnică stratagemă.

  1. În care Doina Cornea revede filmul Iisus din Nazaret

Cluj, la 22 iunie 2007

Revăzut filmul lui Zeffirelli: Iisus din Nazaret. Isus, sublim realizat. Dar m-a impresionat și interpretarea lui Iuda. Cât regret și câtă iubire disperată trebuie că a simțit Iuda în ultimul său ceas! E ceea ce ne sugerează regizorul. Dar e și sentimentul meu. Nu pot cred că acea amară, sfâșietoare, insuportabilă căință să nu-l fi izbăvit totuși… Uneori, mi se întâmplă să mă rog pentru Iuda, pentru sufletul chinuit al lui Iuda.

  1. În care Doina Cornea își evaluează disidența la comunism

Cluj, la 28 februarie 2008

La final de transcriere a Jurnalelor și a ultimelor însemnări sporadice, constat că au existat multe încercări din partea mea de a realiza ceva în viață (încercări mai mult sau mai puțin izbutite, dacă nu chiar neizbutite), și, în aceeași măsură, de a mă realiza ca ființă umană. Astfel au fost muzica, pictura, scrisul, profesia, iubirea (cu chipul ei luminos și cu cel al trădării), viața de familie (așa cum a fost), chiar și politica. Din acest lung șir de încercări, cred că niciuna nu s-a adeverit a fi fost performantă, deși toate au contribuit la modelarea simțământului meu existențial.

Azi, îl pot defini cu mai multă acuitate acest simț interior atât de vag, dar care uneori suna ca o chemare cvasimistică. L-aș numi instinctul mântuirii (…).

Disidența mea, mă gândesc, ca pledoarie pentru adevăr, într-o lume a minciunii și nedreptății, a fost poate răspunsul meu – după atâtea încercări neconcludente – cel mai adecvat pe care am găsit să-l ofer acelei nostalgii a mântuirii. O voce lăuntrică mă dojenea mereu că nu aveam voie să îngrop darul care mi-a fost dat – fie el cât de mic…

Mă gândesc uneori la scriitorii noștri contemporani (la cei trecuți prin comunism)… Întreaga societate se aștepta, în 1989, la deschiderea „sertarelor”. Ele s-au deschis și… erau aproape goale! De ce? (Doina Cornea)

30
/03
/20

Ce mai citim în aceste zile? Ziarul Metropolis vă recomandă „Prăbușirea”, de F. Scott Fitzgerald. Publicată de Editura Polirom, în traducerea lui Radu Pavel Gheo, este una dintre cele mai captivante cărți apărute recent în limba română.

26
/03
/20

Cartea “Izgoniții” a fost publicată anul trecut la Polirom. Ea vine după “Sectanții” și “Bandiții”, împreună formând o trilogie a marginalilor unică în literatura română. A scris-o Vasile Ernu.

23
/03
/20

Ne-am întors la o carte clasică – “I.L. Caragiale despre lume, artă și neamul românesc”, antologie de Dan C. Mihăilescu, publicată la Editura Humanitas încă din 1994 (și republicată în 2012). Să vedem, deci, ce mai vedea Nenea al nostru la noi.

17
/03
/20

”Zilele acestea cuvântul cheie ar trebui să fie solidaritate”, susține filosoful Mihai Șora, în timp ce actrița Maia Morgenstern mărturisește: ”Oamenii trebuie să nu își piardă încrederea, să fie convinși că arta, teatrul, cultura reprezintă un factor esențial al existenței noastre.”

16
/03
/20

Editura Litera organizează în perioada 16 – 18 martie 2020 o campanie de reduceri pe www.litera.ro care să îi inspire pe cititori și să îi îndemne spre activități dedicate lecturii pentru acasă.

16
/03
/20

Centrul de Resurse în Comunicare, Asociația Techsoup, Teach for Romania, Seeding Knowledge Foundation, cu sprijinul Kaufland România și în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării lansează „Școala pe Net”, o platformă multimedia gratuită, destinată cadrelor didactice care pot învăța mai ușor de la specialiști în educație și IT cum să utilizeze resurse online, utile în procesul de predare.

07
/03
/20

Marți, 10 martie, ora 19.00, la Librăria Cărtureşti Verona Demisol (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, Bucureşti), va avea loc lansarea volumului „Academia politică de la Aiud. Deținuți politici în România anilor ’80”, de Borbély Ernő, apărut la Editura Polirom, ediţie îngrijită de Dalia Báthory și Andreea Cârstea, cuvînt‑înainte de Szőcs Géza.

05
/03
/20

Cartea “Nicolae S. Șucu. Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război 1908-1918”, text stabilit de Cristina Jelescu, ediție îngrijită de Daniel Cain, a fost publicată la editura Humanitas în anul 2017 și este una dintre cele mai interesante lucrări referitoare la lumea din Balcani de dinainte de România Mare.

01
/03
/20

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită joi, 12 martie 2020, de la ora 15.00, în Sala Perpessicius a sediului din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, la o „Evocare Henriette Yvonne Stahl”. Participă: Elena Zaharia-Filipaș, Bianca Burța-Cernat, Simona-Grazia Dima, Nina Corcinschi și Irina Stahl.