„Durere“ de Zeruya Shalev sau „Iuda“ de Amos Oz? Care este cartea lunii iunie?
https://www.ziarulmetropolis.ro/durere-de-zeruya-shalev-sau-iuda-de-amos-oz-care-este-cartea-lunii-iunie/

Ziarul Metropolis vă invită la duelul cărţilor. În fiecare lună, va alege cele mai importante şi mai atrăgătoare volume publicate în România în luna precedentă şi le va pune la luptă faţă în faţă. Cea care va câştiga confruntarea va fi declarată cartea lunii.

Un articol de Monica Andronescu|2 iulie 2016

Pentru prima întrecere, ne întoarcem la ediția din 2016 a Salonului Internațional de Carte Bookfest, desfășurat la București la început de iunie, ale cărui ecouri s-au stins foarte repede. Un eveniment reușit, au spus editorii, oricum mai reușit decât în 2015, o ediție cuminte, spunem noi, cu titluri de interes pentru toate categoriile de cititori, cu destule noutăți demne de tot interesul. Printre ele, cărți la înălțime ale scriitorilor din Israelul de azi, țară invitată la Bookfest 2016, cărți care, semn bun, au ajuns pe lista celor mai bine vândute titluri. Printre ele, și volumele care se duelează acum în Ziarul Metropolis și care au destule arme în comun.

Pe scurt: sunt romane recent apărute, sunt scrise de israelieni contemporani consacrați, cu multe premii la activ, sunt publicate la edituri de prestigiu, Polirom și Humanitas Fiction și sunt bine traduse. Așadar, „Durere“ de Zeruya Shalev sau „Iuda“ de Amos Oz, ambele bestselleruri la Bookfest 2016? O dantelă alambicată sau o dantelă simplă? Ce alegem?

Pe de o parte, romanul unei femei, Iris, în viața căreia se întoarce brusc și imprevizibil bărbatul vieții, bărbatul din adolescență, bărbatul pierdut, romanul unei suferințe (printre altele, eroina este rănită într-un atentat sinucigaș, episod care îi marchează destinul, precum autoarei înseși), romanul unui iubiri clare, romanul unei familii. Pe de altă parte, povestea tânărului Shmuel Asch, care iese dintr-o viață și începe alta, într-o casă întunecoasă din Ierusalimul anilor ’60, când acceptă să-i țină companie în fiecare seară unui misterios bătrân imobilizat în scaun, romanul inițiatic scris în mileniul III, romanul unei iubiri tulburi, romanul unei familii care ar putea fi, și totuși nu e…

Într-un interviu acordat regretatei traducătoare Antoaneta Ralian în 2004, când i s-a decernat Premiul Ovidius la Festivalul Zile și nopți de Literatură de la Neptun, scriitorul Amos Oz făcea o mărturisire: „Când mă gândesc la literatura mea, o numesc o literatură a gospodăriei, pentru că majoritatea intrigilor din romanele mele au loc în sânul familiei. Dacă aş concentra toate cuvintele romanelor mele într-un singur cuvânt, acela ar fi ˂familism˃. (…) Eu găsesc că familia, orice familie, este instituţia cea mai misterioasă din lume, cea mai paradoxală, cea mai tragică, cea mai amuzantă şi cea mai absurdă, aşa încât tot ce scriu eu gravitează în jurul misterului familiei.“

La Amos Oz, ca la aproape orice scriitor ajuns la un asemenea nivel și la o astfel de notorietate internațională, această „literatură a gospodăriei“ pe care o scrie de decenii întregi fără prejudecăți se face, peste timp, un ecou al scriiturii și al observației cehoviene. Sub semnul lui Cehov, unde s-a plasat, de altfel, singur, scriitorul împletește liniștit o proză ca o dantelă pe care o admiră toată lumea. O dantelă simplă, fără vreo îndrăzneală nemaivăzută, fără vreo sfidare abracadabrantă, dar atât de bine lucrată, încât toată lumea îi recunoaște calitatea de la o poștă. Meșteșugită (lui Amos Oz îi place să lucreze cu mâna lui, a făcut-o ani întregi, pentru a-și domoli furiile, și pledează pentru munca manuală, care eliberează și salvează), proza lui este o cale sigură spre abisurile omului și literatura cea mai rafinată.

În „Iuda“, veți pătrunde balzacian într-un oraș, pe o stradă, într-o casă în care se întâlnesc ițele unor dureri de nepovestit, a războiului care mutilează, a cruzimii fără limită, a omului fără rațiune. Shmuel Asch renunță la tot – la familie, la viața de student, la o iubire ratată, la tema de cercetare, „Isus prin ochii evreilor,“ prilej de cugetări îndrăznețe pentru Amos Oz – și petrece o iarnă într-o casă străină, căreia îi veți simți întunericul și gemetele, unde o descoperă pe Atalia, împreună cu dragostea și sacrificiul, într-un oraș care prilejuiește pagini minunate: „tot orașul ăsta care se încolăcește mereu în el însuși, așteptând parcă o lovitură în fiecare clipă, Ierusalimul cu bolțile lui obscure de piatră, și cu cerșetorii orbi, și bătrânele habotnice stafidite, care stau ore întregi nemișcate, ofilindu-se la soare pe scăunele scunde, la intrarea în pivnițe întunecate“. În aceleași pagini minunate despre orașul în care se aud mereu focuri de armă își face loc privirea pătrunzătoare a autorului spre relațiile dintre evrei și creștini, dintre Israel și lumea arabă. Simple, șlefuite, transparente, uneori necruțătoare, ca și în celelalte cărți ale autorului.

Duelul-Cartilor

Pătrunzătoare este și privirea Zeruyei Shalev, aflată la al cincilea roman, considerat cel mai bun. Și el roman despre rănile lumii noastre, așa cum s-a scris, „Durere“ parcă dezvăluie însă prea mult, pe alocuri prea patetic sau alunecând în motivațional ori în clișeu, și astfel pierde din intensitatea și calitatea efectului asupra cititorului. Misterul se îndepărtează și, pentru Iris, femeia care trebuie să aleagă, „splendoarea realităţii aşa cum este ea“ vine cu o doză de artificialitate, ca fericirea pe care o înveți din pliantele self-help… Dantela vieții de zi cu zi, a familiei care îi fascinează și îi obsedează pe Zeruya Shalev și Amos Oz, se complică în cazul primeia, are mereu învolburări, iar romanul se face din lumi suprapuse. În „Iuda“, romanul crește dintr-un triunghi misterios, imprevizibil, pornind dintr-un spațiu mic, ca în prozele scurte ale lui Cehov, și ajunge în sfera de necuprins a ființei umane fără a complica planurile narațiunii. Pe de o parte „Durere“, romanul unei redescoperiri în cheie optimistă a puterilor magice ale iubirii, pe de altă parte, „Iuda“, un bildungsroman scris într-o cadență mai molcomă, cu multe tăceri, ca în deșertul pe care îl iubește atât Amos Oz.

Pentru grația și eleganța cu care coboară în adâncimea sufletului omenesc și al istoriei, pentru subtilitatea cu care-și scrie povestea fără a recurge la machiaj, ci lăsând-o să se scrie parcă singură, de la sine, pentru curajul cu care abordează teme sensibile, precum rolul lui Iuda Iscarioteanul în creștinism, pentru arta de a desena un Ierusalim mitic, și totuși extrem de mundan, pentru arta de a povesti cu stil, Ziarul Metropolis declară „Iuda“ de Amos Oz câștigătoare a duelului și cartea lunii iunie.

Zeruya Shalev, „Durere“, traducere de limba ebraică de Gheorghe Miletineanu, Polirom, 2016

Amos Oz, „Iuda“, traducere din limba ebraică de Marlena Braester, Humanitas Fiction, 2016

27
/08
/17

Romanul „Clar de femeie” (traducere din limba franceză de Daria-Laura Bârsan) a fost publicat la editura Humanitas Fiction în 2017. În original, cartea a apărut acum patruzeci de ani și a fost ecranizată de Costa-Gavras, în 1979. A ieșit un film de cinema inubliabil, cu Romy Schneider și Yves Montand.

21
/08
/17

Cartea „Confesiunile unei măști” (traducere din limba japoneză de Emil Eugen Pop) a fost publicată la editura Humanitas Fiction.

14
/08
/17

Cartea „Țara Vinului” (traducere din chineză de Luminița Bălan) a fost publicată la editura Humanitas Fiction în anul 2014.

14
/08
/17

Din clipa în care trece pragul grădiniței, copilăria fericită a micului Grégoire se transformă într-un adevărat coșmar. Chestiile sforăitoare cu care îl pisează educatorii și profesorii nu-i intră în cap orice-ar face, colegii își bat joc de el, iar părinții îl cicălesc și-l ceartă fără încetare.

11
/08
/17

Teatrul Evreiesc de Stat prezintă sâmbătă, 12 august, de la ora 19.30, la Muzeul Naţional al Literaturii Române spectacolul de muzică şi poezie Poeţi-Actori, Actori-Poeţi, un remember liric dedicat poeţilor-actori și actorilor poeţi Theodor Danetti şi Emil Botta.

10
/08
/17

Balena Albastră, roman semnat de Sebastian Lăzăroiu, a apărut recent la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”. „Fiecare cuvînt e amintirea arderii unui neg de tuș. Și-n fiecare carte un sacerdot rotofei oficiază beat mariajul cu iluzia eternității. Cînd mă satur de minciuna vieții, scriu despre cealaltă viață. E singura garanție că nu scriu eu, că nu las așa nobilă îndeletnicire în seama mea, păcătosul.” (Sebastian Lăzăroiu)

08
/08
/17

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi – FILIT anunță numele autorilor români care vor lua parte la sărbătoarea literaturii, în perioada 4-8 octombrie 2017, la Iași. La Casa FILIT publicul se va întâlni cu autorii Dan Alexe, Simona Antonescu, Ioana Bradea, Ruxandra Cesereanu, Andrei Crăciun, Codrin Liviu Cuțitaru, Tudor Ganea, Adrian Georgescu, Mircea Mihăieș, Ioan T. Morar, Andrei Oișteanu, Marius Oprea, Dora Pavel, Mircea Pricăjan și Bogdan-Alexandru Stănescu.

26
/07
/17

Domnule Zografi, a trecut multă vreme de când vreau să vă scriu. Am motive strict literare, desigur, dar mai e ceva: Fizica. Aveți Fizica la bază, ceea ce, nu vă ascund, mă duce cu gândul la domnul Sabato.

24
/07
/17

Cartea „Călătoria diletanților (Din amintirile locotenentului în rezervă Amiran Amilahvari)” (în ireproșabila traducere a lui Nicolae Iliescu) a fost publicată la Editura Polirom, în anul 2017.

23
/07
/17

Cine nu s-a bucurat în copilărie de minunata „Lorelei” sau de extraordinarele povești din „La Medeleni”? Lumile lui Ionel Teodoreanu, un scriitor de o sensibilitate aparte, care ne-a fermecat pe toți cu „Ulița copilăriei” și care s-a stins brusc, la vârsta de 58 de ani…