Poeți – actori, actori – poeți
https://www.ziarulmetropolis.ro/poeti-actori-actori-poeti/

Teatrul Evreiesc de Stat prezintă sâmbătă, 12 august, de la ora 19.30, la Muzeul Naţional al Literaturii Române spectacolul de muzică şi poezie Poeţi-Actori, Actori-Poeţi, un remember liric dedicat poeţilor-actori şi actorilor poeţi Theodor Danetti şi Emil Botta.

Un articol de Petre Ivan|11 august 2017

Acum un an şi jumatate, marele actor poet Theodor Danetti, un om dedicat, discret, de o rigurozitate şi implicare care i-au adus succesul, s-a stins din viaţă.

În memoria maestrului artei dramatice rămân roluri impresionante şi două cărţi de poezie Toamna histrionului (Editura Litera, 1989) şi Răspântii (apărută postum la Editura Scrib, în anul 2016)

Poezia Martor din secţiunea Histrionul dovedeşte ataşamentul său faţă de scris:

„Martor mi-e hârtia de un alb / statut, / coala pe care s-au aşternut zilele şi poemele. / Cu sufletul prismatic am vrut să descompun lumina / în cele şapte / stihii ale sale. / Legiuit să restitui miezul tare / al lucrurilor, / n-am ostenit să caut / schemele, diafanele-pierdute de mult / de care am fiost îndrăgostit / încă înainte de naştere, / cum sunt de hârtia / Ce-mi stă în faţă/ alb, antic/ pergament din Alexandria.”

Figura, vocea şi poezia lui Theodor Danetti vor rămâne cu noi şi dincolo de Mâine,“în acel mâine fără sfârşit / va străluci transparenţa pe care / am purtat-o că pe o coadă de cometa, / prin târguri” (În vasta linişte din secţiunea Statornicie).

Artist emerit, născut pentru a scruta ce e dincolo de graniţa existenţei omeneşti şi de frontiera vieţii „reale”, mistuit de un dor fără saţiu, care este chiar titlul unui dintre volumele cu care avea să-şi facă loc în istorie poeziei, Empoeti-Actoriil Botta a traversat viaţa ca slujitor al închipuirii, în poezie şi teatru, din ce în ce mai aproape de cer şi mai departe de pământ, având această profesiunea de credinţă:

„Liberi suntem să compunem din aparenţe figura tuturor realităţilor. Oare noaptea nu se agită pe străzi şi pătrund în locuinţe personagii ciudate, creaţii ale imaginaţiei noastre? Am crezut într-un alb şi îndepărtat teritoriu şi am ascultat, asemenea chemărilor de dincolo de noi, mesajul unei alte vieţi.”

,,Apariţia eroilor înfăţişaţi de Botta avea darul de a acredita, de a depune mărturie că valoarea a existat, există.” (Crin Teodorescu – revista Teatru , nr.4 / 1970)

Spectacolul de muzică şi poezie Poeţi-Actori, Actori-Poeţi va fi realizat cu participarea actorilor Maia Morgenstern, Mirela Nicolau, Mircea Dragoman și Mircea Drîmbăreanu, acompaniați la violoncel de Sergiu Marin.

Coordonator artistic: Alinta Ciucă, Ilustraţie afiş: Jana Gertler. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului București, prin intermediul Muzeului Național al Literaturii Române.

Foto: Poeți – actori, actori – poeți – ARGO Art

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.

19
/08
/21

Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) prin Direcţia Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti vă propune o modalitate inedită de petrecere a sfârșitului de săptămână și vă invită la cea de-a doua ediție a proiectului Biblioteca de weekend, duminică, 22 august 2021, la Sediul Central „Mihail Sadoveanu”, strada Tache Ionescu nr. 4.

15
/08
/21

A fost odată ca niciodată un pod. Undeva, pe continentul nostru zbuciumat, unde oamenii ar fi trăit nezbuciumați, dacă i-ar fi lăsat sufletele lor de oameni.

01
/08
/21

Cafenelele din Paris, Tirana și Moscova, ca niște simboluri ale orașelor, surprinse de scriitorul albanez Ismail Kadare, în fascinantul volum de memorii „Dimineți la Café Rostand” (Humanitas Fiction, 2021, traducere din albaneză și note de Marius Dobrescu).