Elogiu unei distinse actrițe
https://www.ziarulmetropolis.ro/elogiu-unei-distinse-actri%c8%9be/

Proaspăt apărută la Editura Uniunii Cineştilor din România, „Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu”, este o elegantă carte-album în care criticul de film Magda Mihăilescu îi aduce un omagiu distinsei actriţe printr-un portret mozaicat în care sunt puse laolaltă convorbiri, confesiuni, mărturii şi o bogată colecţie de fotografii.

Un articol de Ionuţ Mareş|16 ianuarie 2020

Volumul, realizat în condiții grafice excelente, pare în primul rând o datorie morală, o recuperare necesară.

Așa cum aflăm din prefață, ideea unei cărți fusese discutată, tatonată, de Magda Mihăilescu și Irina Petrescu, prietene de decenii, încă de când actrița, plecată dintre noi în 2013, era în viață. Însă ezitările amândurora și acel mult prea des întâlnit „mai târziu” au dus la amânarea repetată a proiectului.

„Într-un alt târziu, la cinci ani de la plecarea ei, – scrie criticul de film – m-am încumetat să reiau acel „ceva care să se poată numi o carte”. Cu strângere de inimă, cu sfială, neștiind dacă de acolo, din cerul ei mai mic, mă mustră că am hotărât de una singură să duc până la capăt o intenție șovăitoare, sau îmi spune „fie”, din delicatețe”.

Magda Mihăilescu își recunoaște o anume neputință, un blocaj în a găsi, pentru un portret just, clasic, „cuvintele definitive”, fără de care „nu s-ar putea scrie adecvat despre Irina”.

Prin urmare, apelează la cuvintele actriței și la evocările unor persoane care i-au fost apropiate și trece astfel din prim-planul autorului care vrea să iasă în evidență în planul secund, discret, al prietenei (dublată de critic) care simte nevoia, poate chiar obligația, de a încerca să încetinească, fie și puțin, trecerea în uitare a Irinei Petrescu și, implicit, a unei generații dispărute aproape în totalitate.

Primul capitol este un lung interviu pe care Magda Mihăilescu i l-a luat Irinei Petrescu în 2001, când actrița împlinise 60 de ani. O discuție deschisă, (aparent) sinceră, de pe poziții egale, în care intervievata își evocă viața și cariera, cu accent pe cinema, și în care intervievatoarea știe să combine întrebările concrete, punctuale, cu întrebările esențiale și, pe alocuri, să contrazică sau să insiste cu fineţe atunci când vrea să obțină mai mult.

Cartea are o structură de „montaj” în care sunt amestecate mai multe etape din parcursul actriței, astfel că interviul este continuat cu un capitol în care Irina Petrescu discută, pe scurt, fiecare film al carierei sale, într-un articol apărut iniţial pe la mijlocul anilor `90 în revista ProCinema, la iniţiativa criticului Cristina Corciovescu.

Volumul coboară apoi şi mai mult în timp, în epoca de maximă glorie a actriţei, cu o serie de scrisori trimise din diferite ieşiri în străinătate, în special de la festivaluri de film, şi confesiuni despre meserie şi regizori (în primul rând Liviu Ciulei şi Lucian Pintilie), apărute la sfârşitul anilor `60 şi începutul anilor `70 în revista Cinema.

Iar cartea se încheie cu câteva mărturii ale unor oameni de film şi de teatru, fie apărute încă din timpul vieţii protagonistei, fie adunate în ultimii ani special pentru volum – de la Liviu Ciulei, Mihai Măniuţiu, Virgil Ogoşanu sau Dan Nuţu şi până la Doina Pappp şi Marina Spalas, care vorbesc despre cariera de pe scenă şi, respectiv, din teatrul radiofonic a Irinei Petrescu, completând astfel portretul cu evocarea altor două direcţii definitorii ale traseului profesional al actriţei.

La asta se adaugă binevenitele liste cu rolurile din cinema, din filmele de televiziune şi din teatru, dar şi cu premiile obţinute.

Iar textele din volum sunt completate, la fiecare pas biografic, de fotografii dintr-o bogată colecţie – instantanee din arhiva personală (din copilărie şi din diferite alte etape ale vieţii) sau din apariţii publice, cadre din filme şi câteva momente din teatru.

Întregul colaj conturează portretul unei personalităţi distinse, discrete, care s-a ţinut departe de celebritatea adusă de mondenitate, ce pare chiar să îi fi displăcut profund.

Însă din această evocare se simte totuşi lipsa unei analize reci, nesentimentale, a stilului de joc, care ar fi revelat mai bine unicitatea şi importanţa actriţei, precum şi a unei minime descrieri a contextului istoric (perioada comunistă şi cea imediat post-comunistă) în care actriţa şi-a desfăşurat activitatea.

 

„Sora mea din Australia. Trecute întâlniri cu Irina Petrescu” va fi lansată joi, 23 ianuarie, de la ora 18.00, la sediul Institutului Cultural Român din Bucureşti (Aleea Alexandru, nr. 38).

15
/02
/21

Autoarea bestselerurilor internaționale „Miniaturista” și „Muza” revine cu un roman luminos, puternic și emoționant despre secretele scrisului, ale maternității și prieteniei, despre cum ne pierdem și ne regăsim pe noi înșine. Vă invităm să parcurgeți un fragment din „Confesiunea” (Editura Humanitas Fiction).

10
/02
/21

Polirom deschide anul 2021 cu o ofertă bogată de literatură română contemporană, una dintre principalele sale misiuni editoriale, marcată prin lansarea colecției „Ego. Proză” în anul 2004 și continuată de colecții prestigioase și serii de autor dedicate cîtorva dintre numele de prim rang ale literaturii autohtone.

10
/02
/21

Ziarul Metropolis vă invită să descoperiți cea mai nouă carte semnată de scriitorul Vasile Ernu, „Sălbaticii copii dingo”, recent apărută la Editura Polirom, în colecția „Ego-grafii”, cu ilustraţii de Roman Tolici. Volumul, din care vă oferim un fragment, este o fascinantă incursiune în anii ’80.

09
/02
/21

Întâlnirea lui Cioran cu Camus, care a avut loc chiar înainte ca filozoful plecat din România să debuteze în Franţa, l-a marcat profund pe autorul lui „Précis de décomposition”. Îndemnul intelectualului francez de a intra în „circulaţia ideilor” l-a umilit pe Cioran: „Îmi dădea mie lecţii. Avea o cultură de învăţător”.

08
/02
/21

CARTEA DE CINEMA În septembrie 1939, Franţa trebuia să găzduiască la Cannes, cu sprijinul SUA, un mare festival de film, o alternativă la Mostra de la Veneţia, din Italia fascistă. Izbucnirea războiului opreşte planul în ultimul moment. O carte a unui istoric francez, apărută şi în limba română, reconstituie această poveste fascinantă.

08
/02
/21

Editura Litera anunță lansarea pe litera.ro a noului Litera Blog, locul de întâlnire a celor mai interesante articole de opinie, dialoguri-eveniment, idei și sugestii de lectură pentru cititorii săi. Critici literari, scriitori români și străini, formatori de opinie, bloggeri, traducători, actori, traineri fac parte acum din comunitatea Litera Blog pentru a oferi publicului iubitor de carte cea mai bună experiență a lecturii.

05
/02
/21

Zilele acestea, a plecat către librăriile fizice și online din întreaga țară ediția în limba română a uneia dintre cele mai așteptate traduceri ale anului. Este vorba despre romanul „Hamnet”, semnat de prozatoarea britanică Maggie O’Farrell, apărut în traducere în colecția Anansi. World Fiction de la Editura Pandora M.

05
/02
/21

CARTE DE CINEMA În 2020 s-au implinit 100 de ani de la premiera primului film românesc de animaţie. Prilej pentru apariţia unui volum care analizează evoluţia acestui gen pe parcursul unui secol, „Istoria filmului românesc de animaţie – 1920-2020”, scris de criticul Dana Duma.

04
/02
/21

10 idei despre globalizare și criza acesteia, oferite de israelianul Nadav Eyal în cartea sa „Revolta. În tranșeele luptei împotriva globalizării” (Editura Polirom, 2020), o lectură esențială pentru omul de azi.

03
/02
/21

La Editura Seneca, în colecția „Noi” (dedicată mediului și ecologiei), apare, zilele acestea, volumul „Omenirea în pericol. Reconfigurare de traseu!“ de Fred Vargas (traducere din limba franceză de Alina Marc-Ciulacu; ilustrația de copertă este semnată de Dan Perjovschi: You are here, 2017).

01
/02
/21

CARTEA DE CINEMA Proaspăt apărută la Editura Polirom, „Cinema în RSR. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film” este o provocatoare carte a istoricului Bogdan Jitea. O analiză a mecanismelor de control şi propagandă, dar şi a câtorva forme de rezistenţă în cinematografia din perioada lui Ceauşescu.