Experiment în pijama. De ce să scriem și să vorbim corect?
https://www.ziarulmetropolis.ro/experiment-in-pijama-de-ce-sa-scriem-si-sa-vorbim-corect/

Voi face un mic experiment. Vreau să demonstrez că forma contează. Forma mesajelor pe care dorim să le transmitem e importantă. Fără ea, o parte din conţinutul ideilor noastre se pierde, iar receptarea şi interpretarea lui nu sunt corecte.

Un articol de Cristina Drăgulin|23 septembrie 2014

Două analogi. Daca un profesor, sar duce la școală îmbrăcat în pijama spunând că nu are importanta cu ce se îmbraca și că poate preda conținutul lecțiilor înveșmăntat oricum credeți că ar avea succes în ai învăța ce dorește pe elevi? O doctorită daca sar duce la cabinet mbrăcată ca și când ar fi pe un podium de modă și nu numai atâtci s-ar și comporta ca și când ar fi manechin și nu medi v-ați mai duce a doua oară la ea? Ei bine da există, anumite forme în care conținutul unui mesaj (lecțile) sau al unui serviciu prestat (consultația medicală) este ideal să o aibă. Așa se întâmpla și cu mesajel scrise sau vorbite.

Cind întâlnesc cărți care îmi plac însă nu sunt corectate si nici redactate cu atenție atât o parte din mesajul cărții cât și o parte din plăcerea de a citi se pierde. Mintea se potinește, încearcă să ignore, dar descoperind des mici, dar suparătoaregreșeli, ajunge să nu se mai bucure de lectură. Așa și cu acest articol. Nu? Mai aveți un pic și vă enervați citind-ul. Virgule între subiect și predicat, diacritice, litere și cuvinte care lipsesc etc., n-a citit nimeni măcar o dată textul înainte de publicare? Ei bine, asta face parte din experiment. Mai jos, găsiți totul (re)scris corect.

Cât de importantă este forma? Suficientă de importantă ca să afecteze serios mesajul dacă nu-i acordăm atenția necesară. De la topică până la semnele de punctuație, de la conjugarea verbelor la cazurile substantivelor, orice greșeală poate însemna un mesaj distorsionat, confuz și erori de interpretare a lui. O literă sau o cifră poate însemna altceva pe o rețetă a unui doctor, o literă lipsă sau o virgulă în documente oficiale în plus poate duce, la declanșarea unui război. Greșim pentru că ne gândim că asta nu ne afectează nici pe noi, nici pe ceilalți, merge și așa?

…………………………………………………….
Două analogii. Dacă un profesor s-ar duce la școală îmbrăcat în pijama, spunând că nu are importanță cu ce se îmbracă și că poate preda conținutul lecțiilor înveșmântat oricum, credeți că ar avea succes în a-i învăța ce dorește pe elevi? Dacă o doctoriță s-ar duce la cabinet îmbrăcată ca și când ar fi pe un podium de modă, și nu numai atât, ci s-ar și comporta ca și când ar fi manechin și nu medic, v-ați mai duce a doua oară la ea? Ei bine, da, există anumite forme pe care conținutul unui mesaj (lecțiile) sau al unui serviciu prestat (consultația medicală) este ideal să le aibă. Așa se întâmplă și cu mesajele scrise sau vorbite.

Când întâlnesc cărți care îmi plac, însă nu sunt corectate și nici redactate cu atenție, atât o parte din mesajul cărții, cât și o parte din plăcerea de a citi se pierd. Mintea se poticnește, încearcă să ignore, însă descoperind des mici, dar supărătoare greșeli, ajunge să nu se mai bucure de lectură.

Cât de importantă este forma? Suficient de importantă ca să afecteze serios mesajul, dacă nu-i acordăm atenția necesară. De la topică până la semnele de punctuație, de la conjugarea verbelor la cazurile substantivelor, orice greșeală poate însemna un mesaj distorsionat, confuz, incomplet și pot apărea erori de interpretare a lui. O literă sau o cifră poate însemna altceva pe o rețetă a unui doctor, o literă lipsă sau o virgulă în plus în documente oficiale poate duce la declanșarea unui război etc. Greșim pentru că ne gândim că asta nu ne afectează nici pe noi, nici pe ceilalți, pentru că… merge și așa?

Vă las pe voi să trageți concluziile experimentului.

Foto: wikipedia



20
/05
/14

Cine nu s-a întrebat măcar o dată care este semnificația expresiei „casă de piatră”? Cunoscuta zicere este folosită la fiecare nuntă. Dar care îi sunt originile?

13
/05
/14

În anul 490 înainte de Hristos, orașele Atena și Sparta, care în acea vreme erau în conflict, au fost nevoite să uite de rivalitatea dintre ele deoarece perșii înaintau rapid spre teritoriile lor. Atena și Sparta s-au aliat în luptă, iar bătălia de la Maraton, din 490 înainte de Hristos, este sursă de inspirație pentru o legendă. Conform acesteia, Philippides (sau Filipide) a fost primul maratonist din istorie.

06
/05
/14

De la numele lui Dracon, ne-a rămas cuvântul „draconic”. Sensul termenului s-a păstrat, referindu-se la legi, dispoziții, reguli etc. care sunt considerate „excesiv de severe, aspre sau drastice”.

22
/04
/14

Mai întâi, sper că ați avut un Paste fericit! Un pic cam ciudat?… De ce să aveți niște „paste fericit(e)” și de ce să vă spun asta? Sau, poate, vreau să scriu „Paște fericit!”? Sau am vrut să spun că ați avut un „cal care paște fericit”? Poate o să aflăm „la Paștele Cailor” de ce am renunțat atât de ușor la diacritice.

01
/04
/14

Mulți oameni sunt reticenți să apeleze la psiholog sau la psihiatru când se confruntă cu o problemă de viață sau cu o tulburare psihică. Motivele pot fi multe, de la frica de a nu fi catalogat „nebun” de ceilalți până la faptul că se îndoiesc că psihologul sau psihiatrul ar putea să îi ajute cu adevărat.

18
/03
/14

Dicționarele spun poveștile cuvintelor (proveniența, sensurile, modificările suferite de-a lungul timpului, semnificația sintagmelor în care sunt încorporate etc.). De aceea, ele sunt ca o ladă cu zestre pentru generațiile următoare. Acum, în era digitală, găsim pe internet o parte din aceste povești. Mai rapid și mai eficient. Și, atunci, care să mai fie rostul dicționarelor […]

25
/02
/14

,,Plătiți locație?” Mulți am fi nedumeriți, cel puțin în primele momente, dacă ni s-ar adresa această întrebare. Am înțeles oare greșit? O fi spus persoana respectivă „ați găsit o locație”? Despre cum se folosește ,,locația” corect, aflăm astăzi la rubrica Dans printre cuvinte.

18
/02
/14

„1984” de George Orwell, „Minunata lume nouă” de Aldous Huxley și - mai recent - ,,Jocurile Foamei”, de Suzanne Collins fac parte din topul distopiilor. Distopie... opusul utopiei. Dar ce înseamnă, mai exact? Aflăm astăzi, în cadrul noii rubrici „Dans printre cuvinte“.