Expoziție In Memoriam Augustin Buzura la ICR
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-in-memoriam-augustin-buzura-la-icr/

O expoziţie In Memoriam Augustin Buzura, organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii, în parteneriat cu Biblioteca Naţională a României, va fi deschisă în perioada 14-31 iulie la sediul ICR din Aleea Alexandru, nr. 38.

Un articol de Liliana Matei|15 iulie 2017

Expoziția cuprinde volume în limba română și traduceri în alte limbi din opera marelui prozator, aflate în depozitul Bibliotecii Naționale a României și în biblioteca Institutului Cultural Român.

Scriitorul a debutat editorial la 25 de ani cu volumul de povestiri „Capul Bunei Speranțe“ (1963), urmat de volumul „De ce zboară vulturii?“, ambele publicate în anii imediat următori „obsedantului deceniu“ (1963, respectiv 1967). Au urmat volumele „Absenții“ (1970), „Fețele tăcerii“ (1974), „Orgolii“ (1977), „Vocile nopții“ (1980), „Refugii“ (1984), „Drumul cenușii“ (1988), „Recviem pentru nebuni și bestii“ (1999), „Teroarea iluziei“(2004), „Raport asupra singurătății“ (2009). Între 2013-2014 i-au fost tipărite primele patru romane din seria „Opere complete“.   Printre romanele lui Augustin Buzura traduse în alte limbi se numără „Report on the State of Loneliness“/ „Raport asupra singurătății” (2016) „Refuges“/ „Refugii“ (1993) în engleză, „Ansichten des Stolzes“/ „Orgolii“ (1982) în germană, „Askans väg“/ „Drumul cenușii“ (2002) în suedeză, „A kintiek“ / „Absenţii“ (1974), „A hallgatas arcai“/ „Feţele tăcerii“ (1976), „Gog“/ „Orgolii“ (1979) în maghiară.

Romanele sale au fost traduse și în franceză chineză, poloneză, rusă, portugheză, slovenă, japoneză, spaniolă.  Creația lui Augustin Buzura, demistificatoare și incitantă prin subtilitatea analizei psihologice, prin seriozitatea și gravitatea expresiei, a cunoscut încă de la început recunoașterea criticii literare și simpatia publicului. Romanele sale au cunoscut tiraje uriașe și nenumărate reeditări în țară și străinătate, fiind unul dintre cei mai iubiți și admirați scriitori români.  Augustin Buzura a fost din 1990 președinte al Fundației Culturale Române. În 2003, prin reorganizarea Fundației Culturale Române și a Editurii Fundației Culturale Române, a devenit primul președinte al Institutul Cultural Român – ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, dispunând de buget propriu și dotată cu institute culturale românești în străinătate. A fost președinte al ICR a fost până în 2005. Din 1992 a devenit al membru al Academiei Române.

Accesul publicului la expoziție este liber.

14
/04
/20

În această săptămână se împlinesc șase ani de când a murit, la New York, poeta Nina Cassian. Ne-am întors la jurnalul ei (Memoria ca zestre, publicat la Cărțile Tango, în urmă cu zece ani). Jurnalul poetei se întinde pe durata a mai bine de jumătate de secol fiind o extraordinară mărturie despre mai multe epoci.

14
/04
/20

Trecem printr-o perioadă dificilă, o adevărată furtună. Viețile noastre au încetinit brusc și suntem cu toții în căutarea unor răspunsuri care să ne țină deasupra valului. Iar răspunsurile pot veni și dinspre... povești!

13
/04
/20

„Ziua în care am început să mă iubesc cu adevărat” de Serge Marquis, roman publicat în colecția Fiction Connection a Editurii Trei, este o lecție de viață extraordinară, profundă, luminoasă și extrem de emoționantă. Este, de fapt, o carte de dezvoltare personală scrisă sub masca mult mai frumoasă și facilă a unui roman despre ego.

09
/04
/20

CRONICĂ DE CARTE Prin două cărți apărute recent simultan la Editura Tritonic, „Divele lui Stalin. De la idolii de lut la star sistemul sovietic” și „Diva socialistă. Modele feminine în cinematograful est-european”, cercetătoarea Andreea Ionescu-Berechet analizează o idee nouă pentru studiile de cinema din România: conceptul de divă în lumea comunistă.

09
/04
/20

Cărțile sunt deschise tot timpul. E loc în ele pentru toți și e loc în ele de joacă, de plimbare, de explorat. Ne duc, cu viteza gândului, unde nu ne duce nici bicicleta, nici trenul, nici avionul: în lumi care seamănă cu cea în care trăim sau în lumi fantastice, din trecut sau din viitor, într-o aventură a minții care face ca pereții și acoperișurile, și tot ce ne ține pe loc, să dispară.

07
/04
/20

Consiliul Director al Asociației Editorilor din România a luat act, în ședința on-line din 06 aprilie 2020, de anunțul Președintelui României cu privire la prelungirea stării de urgență pentru încă 30 de zile, până la jumătatea lunii mai 2020.

03
/04
/20

Despre povești, copilărie, literatură, femei, război, amintiri din kibbutz și alte întâmplări, în 25 de destăinuiri ale scriitorului israelian Amos Oz, consemnate de Shira Hadad în volumul de convorbiri „Din ce este făcut un măr?” (Editura Humanitas Fiction, 2020).

31
/03
/20

Premiile Radio România Cultural, care ar fi trebuit să fie decernate în cadrul unei gale programată inițial să aibă loc pe scena Teatrului Odeon, au fost anunțate, luni, 30 martie 2020, în cadrul unei ediții speciale a emisiunii GPS Cultural.

30
/03
/20

Ce mai citim în aceste zile? Ziarul Metropolis vă recomandă „Prăbușirea”, de F. Scott Fitzgerald. Publicată de Editura Polirom, în traducerea lui Radu Pavel Gheo, este una dintre cele mai captivante cărți apărute recent în limba română.