Expoziție In Memoriam Augustin Buzura la ICR
https://www.ziarulmetropolis.ro/expozitie-in-memoriam-augustin-buzura-la-icr/

O expoziţie In Memoriam Augustin Buzura, organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii, în parteneriat cu Biblioteca Naţională a României, va fi deschisă în perioada 14-31 iulie la sediul ICR din Aleea Alexandru, nr. 38.

Un articol de Liliana Matei|15 iulie 2017

Expoziția cuprinde volume în limba română și traduceri în alte limbi din opera marelui prozator, aflate în depozitul Bibliotecii Naționale a României și în biblioteca Institutului Cultural Român.

Scriitorul a debutat editorial la 25 de ani cu volumul de povestiri „Capul Bunei Speranțe“ (1963), urmat de volumul „De ce zboară vulturii?“, ambele publicate în anii imediat următori „obsedantului deceniu“ (1963, respectiv 1967). Au urmat volumele „Absenții“ (1970), „Fețele tăcerii“ (1974), „Orgolii“ (1977), „Vocile nopții“ (1980), „Refugii“ (1984), „Drumul cenușii“ (1988), „Recviem pentru nebuni și bestii“ (1999), „Teroarea iluziei“(2004), „Raport asupra singurătății“ (2009). Între 2013-2014 i-au fost tipărite primele patru romane din seria „Opere complete“.   Printre romanele lui Augustin Buzura traduse în alte limbi se numără „Report on the State of Loneliness“/ „Raport asupra singurătății” (2016) „Refuges“/ „Refugii“ (1993) în engleză, „Ansichten des Stolzes“/ „Orgolii“ (1982) în germană, „Askans väg“/ „Drumul cenușii“ (2002) în suedeză, „A kintiek“ / „Absenţii“ (1974), „A hallgatas arcai“/ „Feţele tăcerii“ (1976), „Gog“/ „Orgolii“ (1979) în maghiară.

Romanele sale au fost traduse și în franceză chineză, poloneză, rusă, portugheză, slovenă, japoneză, spaniolă.  Creația lui Augustin Buzura, demistificatoare și incitantă prin subtilitatea analizei psihologice, prin seriozitatea și gravitatea expresiei, a cunoscut încă de la început recunoașterea criticii literare și simpatia publicului. Romanele sale au cunoscut tiraje uriașe și nenumărate reeditări în țară și străinătate, fiind unul dintre cei mai iubiți și admirați scriitori români.  Augustin Buzura a fost din 1990 președinte al Fundației Culturale Române. În 2003, prin reorganizarea Fundației Culturale Române și a Editurii Fundației Culturale Române, a devenit primul președinte al Institutul Cultural Român – ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, dispunând de buget propriu și dotată cu institute culturale românești în străinătate. A fost președinte al ICR a fost până în 2005. Din 1992 a devenit al membru al Academiei Române.

Accesul publicului la expoziție este liber.

05
/04
/18

Cel mai tînăr autor debutează la Polirom cu volumul Tata, eu glumesc serios! Volumul, ilustrat de Bogdan, Jan şi Julian Achimescu, cu o postfaţă semnată de Pavel Şuşară, a apărut în urma unui dialog savuros tată-fiu (Robert Şerban - Tudor Şerban), care s-a întins pe o perioadă de patru ani şi pare că nu s-a încheiat încă. 

27
/03
/18

Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, dar și ziua în care sărbătorim un secol de la Unirea Basarabiei cu România, prilej de a readuce în prim plan, pentru o clipă, câțiva dintre artiștii născuți pe teritoriul actual al Basarabiei și deveniți parte integrantă a memoriei, identității și culturii naționale.

25
/03
/18

Publicitar, prozator, dramaturg, Alex Tocilescu (40 de ani) este unul dintre cei mai în vogă oameni de litere din România zilelor noastre. Este foarte urmărit pe rețelele de socializare, unde a dobândit o simpatie aparte pentru fotografiile cu pisicile sale (însoțite de câteva gânduri ale felinelor).

23
/03
/18

Scrisă și regizată de Guillermo del Toro, versiunea cinematografică a romanului Forma apei/ The Shape of Water a intrat în cinematografele din România în data de 23 februarie 2018. Romanul a apărut în această săptămână în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Veronicăi D. Niculescu.

21
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Misticismul ebraic își găsește expresia concentrată în Cabala. Este o doctrină esoterică despre Dumnezeu și Univers ca formă foarte veche a revelației (de aici și sensul literar al cuvântului cabala, tradiție), transmisă de un lung șir de inițiați.

20
/03
/18

Pornim, astăzi, pe urmele scriitorului de Nobel Gabriel Garcia Marquez (născut într-o zi de 6 martie), prin câteva din multele orașe care l-au găzduit.

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.