Cărți de neocolit: Upanișade
https://www.ziarulmetropolis.ro/carti-de-neocolit-upanisade/

Prima religie indiană – hinduismul – îşi găseşte expresia în upanişade.

Un articol de Georgeta Filitti|27 martie 2018

Termen prea puțin cunoscut europenilor obișnuiți, acesta cuprinde cele 108 imnuri, în versuri sau proză, compuse cu 500 de ani înainte de Christos, dar care circulau deja în formă orală de alți 500 de ani. Etimologia cuvântului: upa, apropiat de învățător; ni, jos; șade, a ședea. Este o exprimare a tradiției Vedelor și învățătura generată de însușirea lor se numește vedanta. Este un sistem filosofic compus, afară de Upanișade, din Bhagavad-gita și Brahma-sutra. Doctrina astfel constituită a dus la formarea mai multor școli, toate având credință în samsara. Accentul se pune pe natura realității, a sufletului individual (atman) și a celui universal (brahman), ca și pe transmigrația sufletelor. Au fost scrise în limba sanscrită și sunt socotite produs al revelației divine.

Faptele din trecut ale individului îi influențează viitorul, fiind vorba de o reincarnare într-un lanț neîntrerupt de vieți (samsara). Această peregrinare e determinată de karma fiecăruia și samsara e proprie tuturor viețuitoarelor (uneori și formelor vegetale sau minerale din natură). Ceea ce se acumulează într-o viață, creează matca celei următoare. Deși învățăturile vedantei sunt de inspirație divină, aceasta nu poate interveni în transmiterea faptelor unui individ dintr-o viață într-alta. Procesul e dinamic dar nu evolutiv, în sensul că prin autoperfecționare se poate atinge nivelul brahma, dar se poate și regresa până la faza animalică.

Upanișadele se rostesc și în zilele noastre de milioane de indieni sub forma rugăciunii: „Îndreaptă meditația noastră către lumina strălucitoare a Dătătorului de viață (Sanitri) și fie ca lumina lui să ne destupe mințile”. Iată alt exemplu din ciclul Brihadaranyaka: „Cel care știe că e spirit, devine spirit, devine orice”. Și dezvoltarea: „Atâta vreme cât există dualitate, unul îl vede pe celălalt, îl amușină, îl aude, îi vorbește, știe de el; dar când totul e al lui, cine îl vede pe celălalt, cum îl poate vedea pe celălalt, cine îl poate amușina pe celălalt, cum îl poate amușina pe celălalt, cine îl aude pe celălalt, cum îl poate auzi pe celălalt, cine vorbește cu celălalt, cum poate vorbi cu celălalt, cine se gândește la celălalt, cum se poate gândi la celălalt, cine îl poate ști pe celălalt, cum îl poate ști pe celălalt? Cum poate fi cunoscut (știut) cunoscătorul (știutorul)?

Matricea spirituală a europenilor este în așa fel structurată încât doar prin exerciții îndelungate și repetate poate ajunge să înțeleagă asemenea gimnastică mentală. Dar ea trebuie inclusă, fie și numai la nivelul informației, în bagajul nostru de cunoștințe.

Upanișadele se rostesc și în zilele noastre de milioane de indieni sub forma rugăciunii: „Îndreaptă meditația noastră către lumina strălucitoare a Dătătorului de viață (Sanitri) și fie ca lumina lui să ne destupe mințile”.

 



22
/09
/20

Editura Arthur face primul pas în asumarea unei noi identități vizuale care debutează cu anunțarea noului logo și, plecând de la acesta, va continua cu transformarea tuturor colecțiilor și proiectelor Arthur.

06
/09
/20

Pe rafturile lor găsim mai mereu câte o tentație. Fizice sau online, librăriile ne tentează cu ceva tot timpul. Deși 2020 nu este un an ca oricare altul, criza sanitară provocând schimbări în viața noastră cotidiană, editurile din România tot au reușit să le ofere cititorilor cărți care merită toată atenția.

04
/09
/20

„Bărbatul cu haină roșie” de Julian Barnes, „Vânătăi ascunse: Ce nu știi despre violența domestică te poate ucide” de Rachel Louise Snyder și „Biblioteca de la miezul nopții” de Matt Haig, propuse de Editura Nemira, se numără printre cele mai așteptate apariții literare în această toamnă.

01
/09
/20

Pe lista de lecturi a lunii septembrie, am inclus „O librărie în Berlin” de Françoise Frenkel, „Îți voi da toate acestea” de Dolores Redondo, „Către frumusețe” de David Foenkinos, „Arsă cu acid” de Naziran și Célia Mercier și „Atlasul fericirii” de Helen Russell. Iată de ce!

12
/08
/20

15 fragmente din remarcabila biografie a filosofului german, semnată de scriitoarea anglo-norvegiană Sue Prideaux și apărută recent și în limba română, la Editura Polirom, în colecția Plural M: „SUNT DINAMITĂ! Viața lui Nietzsche” (traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu).

07
/08
/20

În dimineața zilei de 2 martie 1998, Natascha Kampusch, o fetiță de zece ani, este urcată cu forța într-o furgonetă albă. Câteva ore mai târziu, zace înfășurată într-o pătură pe podeaua rece a unei pivnițe. În jur e beznă, iar aerul are un iz stătut. Povestea ei este disponibilă acum și în limba română, la Editura Humanitas, în traducerea Cristinei Cioabă.

Pagina 1 din 10712345...102030...Ultima »