Patapievici: „Atenție, avem părinți! Părinții noștri erau creștini”
https://www.ziarulmetropolis.ro/patapievici-atentie-avem-parinti-parintii-nostri-au-vorbit-greaca-parintii-nostri-au-vorbit-latina-parintii-nostri-erau-crestini/

Marele nostru cărturar Horia-Roman Patapievici (care tocmai ce a împlinit 61 de ani) a fost invitat de curând la emisiunea Cooltura (realizată de Mirela Nagâţ), emisiune prigonită în grila TVR.

Un articol de Andrei Crăciun|23 martie 2018

Patapievici a expus o salbă de idei despre educație, pornind de la reforma sistemului propovăduită în Franța de președintele Macron (care militează pentru o revenire la o pedagogie clasică). Am compilat pentru dumneavoastră.

Ideile Patapievici:

  • Reforma învățământului făcută la inspirația ideilor Revoluției 1968 este cretină. Scurt!
  • Reforma învățământului (n.r. – francez) a fost un faliment, filosofia pe care s-a bazat a constituit o eroare.
  • Corectitudinea politică ne împiedică să spunem: toată această reformă a fost o eroare.
  • S-a vehiculat ideea stupidă că inteligența e decuplată de memorie, de parcă ar putea să fie cineva inteligent pornind de la zero.
  • A doua idee falimentară e că cineva care e foarte tânăr și are anumite idei are dreptul în a nu se compara cu tradiția locului.
  • Liceul e o formă completă de educație pentru oameni, universitatea este o formă care se adaugă acestei forme. Liceul – educația franceză în secolul al XIX-lea – a atins un grad de perfecțiune care se poate măsura după nivelul mediu de oameni educați din societatea franceză.
  • Media e martora veritabilă a nivelului educației într-o țară, și unde se scria mai bine, unde exprimarea era mai inteligentă, suplă, politicoasă, deci civilizată, decât în Franța?
  • Comuniștii au făcut un liceu și o universitate după modelul francez – e motivul pentru care noi nu am importat ceva cu totul prost, acel model era francez.
  • Ponderea educației umaniste – una dintre emblemele jurnalistice ale reformei lui Macron este aceasta: greaca veche și latina sunt reintroduse în liceu. Semnificația acestor limbi e refacerea continuității lingvistice cu rădăcinile noastre culturale și istorice.
  • Modernitatea are ca rădăcină evul mediu latin, care înseamnă Grecia-Roma și înseamnă creștinismul.
  • Ce s-a întâmplat acum este un fel de a spune: atenție, avem părinți! Părinții noștri au vorbit greaca, părinții noștri au vorbit latina, părinții noștri se închinau, părinții noștri erau creștini.
  • Știți care e paradoxul elevului (vorbesc din experiența mea): pe nimeni nu detestă mai mult elevul decât pe profesorul sever. Știți cui sunt recunoscător, ca adult? Profesorilor care erau foarte severi.
  • Există un profesor de limba rusă care m-a tras de perciuni într-o împrejurare, fiindcă am fost impertinent și am întârziat. M-a durut groaznic, am zis că e un idiot sălbatic și barbar. Acel om nu era un idiot sălbatic și barbar.
  • Nu e cu putință să te ridici cu picioarele pe bancă, să stai cu fundul pe pupitrul din spate și să admonestezi profesorul că îți încalcă drepturile. Asta e o situație relativ curentă în învățământul de astăzi. Ce am spus nu am inventat. Mi-a fost relatat de elevi.
  • S-a introdus noțiunea bizară de consiliere psihologică, de parcă toți am fi bolnavi sau handicapați psihologic, și impertinența, lipsa de cuviință ar fi probleme psihologice. Nu, sunt probleme de disciplină, sunt probleme de educație. Nu sunt probleme care se tratează cu pilule.
  • Viața este dură, relația cu oamenii este dură, sunt oameni care te cotonogesc și te așteaptă la colț. Noi cum îl pregătim pe copil? Este ceva complet greșit și asta nu slujește drepturile copilului. Îi handicapăm.
  • Copilul nu trebuie identificat cu defectele lui. Procesul de educație chiar asta: este un model de umanitate care trebuie activat în copil.
  • Nota este foarte importantă și e un indicator și pentru elev: dacă e de șase, atunci trebuie să înțeleagă că e de șase și să facă ceva, ca să nu mai fie de șase.
  • E tot un reflex al 68-ului: ideea că noi trebuie să revoluționăm total ceea ce găsim la un moment dat.
  • Nu trebuie să schimbăm totul din start, trebuie să vedem ce merge bine și ce nu merge bine. Și să schimbăm ce nu merge bine.
  • Când părintele are un copil, el ce consideră? Că educația e facultativă? Nu. Nu mănâncă el ca să dea bani pe educația copilului lui. Ăsta e raportul corect.
  • Socialiștii au un viciu profund: acela că ei văd totul ca pe un joc de sumă nulă. Dacă are cineva înseamnă că a luat de la altcineva. Ori nu este așa.
  • Nu trebuie inventat nici măcar idealul de învățământ. Pentru că idealul de învățământ e crearea omului complet, omului bine educat cu cunoștințele vremii lui, politicos, bine-crescut, adică a omului cu minte. Ce să îl inventăm? Ce vrem altceva?
  • Idealul pentru educație era același pentru Goethe, același pentru Cicero, același pentru Toma de Aquino. Educația trebuie să deschidă omul spre propria lui umanitate.
  • Oamenii fură, doamna Nagâț! Oamenii fură și nu înțeleg că furtul este foarte rău și nu înțeleg că o ducem atât de rău și că ne urâm unii pe alții atât de mult pentru că există acest furt incredibil în societate.
  • Clasa politică se organizează ca o clasă de prădători, care creează legi pentru a prăda nesancționați. Iar o parte din electorat consideră asta tolerabil. Alta consideră că e intolerabil. Ajungem la conflict social pe o chestiune care ar trebui să fie de la sine înțeleasă: că furtul nu e acceptabil!
  • Nu e nimic greu de făcut, totul e simplu și a fost inventat de la începutul culturilor semnificative.
  • Veritabilul rezultat pe care o cultură mare îl dă e că reușește să creeze un instrument care e valabil și pentru altul.
  • Primul pas ca diavolul să lucreze liniștit e să te convingă că el nu există. Nu puteau fi atacate direct virtuțile sociale ale adevărului, binelui și frumosului. Mai întâi s-a delegitimat ideea de valoare înaltă. A căzut împreună cu valorile înalte – a căzut și această triadă. Și atunci a început relativismul. Unde am ajuns astăzi? Să spunem că există post-adevăr, cumva e bine să trăiești într-o lume post-adevăr pentru că adevărul e discriminatoriu, fiindcă discriminează între adevăr și fals. E o nebunie! E o nebunie!
  • Copilul asiatic nu-și imaginează că a munci, a depune efort, e ceva făcut împotriva lui. El e convins că e în beneficiul lui.
  • Am fost atât de scârbit de valul de ură care a fost instigat împotriva mea încât am zis că nu mai vreau. Asta nu e lumea mea.
  • Sunt soluții și sunt simple: să ne iubim unii pe alții, ca pe frații noștri. Dacă nu vedem în celălalt fragilitatea, vulnerabilitatea lui, atunci totul e pierdut.

S-a introdus noțiunea bizară de consiliere psihologică, de parcă toți am fi bolnavi sau handicapați psihologic și impertinența, lipsa de cuviință ar fi probleme psihologice. Nu, sunt probleme de disciplină, sunt probleme de educație. Nu sunt probleme care se tratează cu pilule. (Horia-Roman Patapievici, om de cultură)

Foto: Apropo Cafe



12
/08
/20

15 fragmente din remarcabila biografie a filosofului german, semnată de scriitoarea anglo-norvegiană Sue Prideaux și apărută recent și în limba română, la Editura Polirom, în colecția Plural M: „SUNT DINAMITĂ! Viața lui Nietzsche” (traducere de Bogdan-Alexandru Stănescu).

07
/08
/20

În dimineața zilei de 2 martie 1998, Natascha Kampusch, o fetiță de zece ani, este urcată cu forța într-o furgonetă albă. Câteva ore mai târziu, zace înfășurată într-o pătură pe podeaua rece a unei pivnițe. În jur e beznă, iar aerul are un iz stătut. Povestea ei este disponibilă acum și în limba română, la Editura Humanitas, în traducerea Cristinei Cioabă.

05
/08
/20

Pe 5 august 2019, murea prozatoarea americană Toni Morrison, prima scriitoare de culoare care obținea, în 1993, Premiul Nobel pentru Literatură. Cartea pe care v-o propunem astăzi este „Cântecul lui Solomon” (Editura Art, colecția „Cărți cult”, 2019), roman publicat în original în 1977.

02
/08
/20

Pentru recomandările de lectură ale lunii august, ne-am oprit la publicistica lui Gabriel García Márquez, memoriile Ditei Kraus și un roman-tribut de David Grossman.

22
/07
/20

O prezentare a biografiei unuia dintre cei mai mari exploratori și oameni de știință români, dublată de un spectaculos jurnal de călătorie, volumul Din Antarctica la Scărișoara. Pe urmele lui Emil Racoviță de Cristian Lascu și Helmut Ignat, publicat recent la Editura Humanitas, va fi lansat marți, 28 iulie, la ora 19.00, în grădina Muzeului Antipa.

Pagina 1 din 10612345...102030...Ultima »