FITS 2019: „Moș Nichifor”, coțcariul gentilom și spectacolul hazului românesc
https://www.ziarulmetropolis.ro/fits-2019-mos-nichifor-cotcarul-gentilom-si-spectacolul-hazului-romanesc/

Aşteptând să intre în sală în ploaia mocănească din a patra zi a FITS, despre „Moş Nichifor”-ul prezentat de Teatrul ACT un domn aparent nu la prima reprezentaţie povestea şăgalnic unei doamne că spectacolul „e… foarte românesc, dar într-un fel frumos”.

Un articol de Cristina Enescu Aky|18 iunie 2019

Spectacolul prezentat în Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu îi are în distribuție pe Marcel Iureș și Ruxandra Maniu și este a patra aventură pe care regizorul Alexandru Dabija, Marcel Iureș și Teatrul Act o fac în universul spumos al textelor lui Ion Creangă, după spectacolele „Ivan Turbincă”, „N-ai tu treabă” (după Dănilă Prepeleac) și „Capra cu trei iezi”. Producția readuce în memoria afectivă a publicului acel fel de a fi al românului pe care mucalitul Creangă l-a descris cu un ascuțit spirit de observație, nu tot timpul flatant dar mereu cu doze substanțiale de diplomație glumeață și simț auto-ironic. Un anume fel de a da greutate și întorsături năstrușnice cuvintelor, simțul teatral în viața de zi cu zi, convivialitatea și plăcerea povestitului (de fapt crearea de lumi prin actul povestirii), plus o chimie inițial timidă, apoi plenar complicitară, între personaje creează aici un spectacol care (cu condiția unei traduceri mai bune decât cea disponibilă din păcate la Sibiu), poate face deliciul publicului de orice naționalitate.

Spectacolul s-a jucat la Sibiu într-o sală destul de mare, care a evidențiat poate mai mult decât o slăbiciune a respectivei reprezentații cât (păstrând o notă pozitivă) un punct forte de atractivitate pentru vizionarea spectacolului în spațiul său original, mult mai apropiat și intim, de la Teatrul Act, sau în spații similare. E nevoie (pentru că e mai savuros așa) nu doar de o acustică bună a mormăielilor în barbă și cu sensuri multiple ale lui Moș Nichifor (ceea ce din păcate sala de la Colegiul Octavian Goga nu a putut oferi), ci și de o vizibilitate proximală bună a șugubățului meta-discurs al celor doi, a expresiilor faciale și corporale, a privirilor și micro-gesturilor. E o complicitate hazlie în drumeția cu căruța a celor doi spre Piatra Neamț care are ceva din intimitatea unei filmări cu cadru apropiat, ceea ce are nevoie de un spațiu mai mic și poate altfel organizat.

Mai întâi e pregătirea călătoriei, cu nenumăratele papornițe și saci și valize, căci „jupânușița” trebuie dusă de Moș Nechifor cu căruța de la socri, înapoi la bărbatul ei, Ițic. Călătoria celor doi, cu „neprevăzutul” întâmplat pe drum care îi „obligă” să petreacă noaptea în pădure (uneori si ghinionul e un noroc, dacă știi să îl exploatezi…), e o întâlnire ghidușă între sexe (cu rolurile lor binișor stabilite în cultura tradițională), între vârste și culturi (el creștin – dar mai mult prin prisma afacerilor pe care le face cu popii, ale căror metehne le știe prea bine, ea – evreică dar binevoitoare într-ale comuniunii interconfesionale) și feluri de a fi (el cu baba lui care i-e dragă ca râia, și cu felul lui mucalit, ea cu frica de lupi contrabalansată, când e nevoie, de multă determinare).

Moș Nichifor al lui Marcel Iureș e din pură fibră românească arhaică, face haz mocnit de toate, suduie cu năduf sau cu o vagă perdea când e cazul , respectă „popimea” dar îi cunoaște bine năravurile (aici se chicotește copios în sală, semn că situația nu e deloc ne-contemporană), vede oportunități la tot pasul (și adesea profită de ele). E poznaș și ingenuu (când trebuie…), bate apropo-uri la tot pasul, e cu ochii după iepe tinere (nu doar cabaline) în raport direct proporțional cu vârsta lui și într-un stil deopotrivă cavaleresc și îndrăzneț, și desigur manifestă acel un har și o savoare a povestirilor (împletind generos realitatea cu ficțiunea) pe care Creangă a exploatat-o senzațional. Moș Nechifor e un coțcar, adică un pungaș, într-un fel un șarlatan dar nu cu rea-voință ci mai degrabă din plăcerea jocului și a cobzăritului (= varianta tradițional-neaoșă a flirtului) – și desigur și pentru că are o parteneră care-i ține isonul.

Spectacolul regizat de Alexandru Dabija exploatează fin și totodată ghiduș comicul erotic și duplicitatea lingvistică din textul lui Creangă, jonglând elegant pe limita vulgarului dar fără a o depăși. Ruxandra Maniu îi ține zdravăn isonul lui moș Nichifor, cu o simpatic jucată ingenuitate ce împletește comic sfiala de femeie tânără cu o personalitate musculoasă și un spirit „ovreiesc” și muieresc tare descurcăreț. Gustul comun pentru comunicare ludică, cu spirit, e sursa unei chimii interesante între cele două personaje, și dă savoare unui spectacol cu sănătoase doze de auto-ironie națională, haz de limbaj și năstrușnicii interpretative.

*

„Moș Nichifor” după „Moș Nichifor Coțcariul” de Ion Creangă
Regia: Alexandru Dabija
Distribuţie: Marcel Iureș și Ruxandra Maniu
Costume: Manuela Pungan

Teatrul ACT, București

14
/01
/15

Supravieţuitorii de la săptămânalul de satiră Charlie Hebdo au publicat, astăzi, primul număr de după atentat, pe a cărui primă pagină apare un Mahomed cu lacrimi în ochi, în urma atacurilor armate care au bulversat Franţa, o ţară care a intrat în "război împotriva terorismului"

13
/01
/15

Teatrul Naţional „Radu Stanca“ Sibiu marchează ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu şi Ziua Naţională a Culturii printr-o serie de recitaluri de poezie programate pe tot parcursul lunii ianuarie, în mai multe spații publice ale Sibiului (Librăria Habitus, ArtCafe), în licee și școli generale.

13
/01
/15

Genialul Amadeus, un artist al superlativelor despre care se spunea adesea că îşi compunea partiturile cu o naturaleţe şi o rapiditate care nu puteau fi justificate decât printr-o inspiraţie artistică divină, muzicianul care în doar 35 de ani de viaţă a compus peste 600 de lucrări este cel căruia îi este dedicat evenimentul programat vineri, 16 ianuarie (ora 19.00), la Sala Radio.

13
/01
/15

Documentarul "Lumea lui Geo Saizescu", de Dan Doroftei, despre viaţa şi creaţia cineastului prezentate prin poveşti spuse Maia Morgestern, Sebastian Papaiani şi Ileana Stana Ionescu, va fi proiectat pe 14 ianuarie, de la ora 19.30, la Cinema Union din Bucureşti.

13
/01
/15

Liam Neeson a restabilit ordinea în box office-ul românesc, week-end-ul trecut, şi s-a impus ca lider absolut al încasărilor, generând venituri de peste 1.500.000 RON şi un număr de aproximativ 80.000 spectatori, odată cu premiera filmului ,,Taken 3: Teroare în L.A.” pe marile ecrane din România.

13
/01
/15

Smart Change este un centru cultural-educativ, non-convențional, în care se combină atmosfera caldă și prietenoasă, reciclarea creativă, conexiunea cu natura pe care o transmit mobilierul și decorațiunile din lemn, cu stilul unic de expunere a ideilor, cu rafinamentul culturii și jocul de culori al artei.

13
/01
/15

Joi, 15 ianuarie, de la ora 18.30, la Ceainăria Cărtureşti Verona, va avea loc o audiţie specială Tudor Vianu. În cadrul evenimentului organizat de Editura Casa Radio se va consuma şi o dezbatere despre importanţa personalităţii lui Vianu pentru cultura română, pornind de la dublul CD, Tudor Vianu, Cum se scrie o carte. Conferinţe radiofonice, recent apărut la Editura Casa Radio, în Colecţia „Lecturi pe întuneric”.

12
/01
/15

Pianista română Alina Azario este câştigătoarea "discului de muzică clasică al anului 2014 în România", după ce a reuşit să strângă cele mai multe voturi în cadrul campaniei derulată pe site-ul romania-muzical.ro. Discul, apărut în 19 martie 2014, sub sigla casei A@A Records, cuprinde lucrări semnate de compozitorii Jean Philippe Rameau şi Claude Debussy.