Gao Xingjian, laureatul Nobel în anul 2000, la Polirom.
https://www.ziarulmetropolis.ro/gao-xingjian-laureatul-nobel-in-anul-2000-la-polirom/

Volumul O undiţă pentru bunicul meu, de Gao Xingjian – laureatul Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2000 –, a apărut în colecţia „Biblioteca Polirom”, traducere din limba chineză de Irina Ivaşcu. Autorul s-a aflat săptămîna trecută la Iaşi, ca invitat special al Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi.

Un articol de Petre Ivan|9 octombrie 2017

Scrise în anii ’90, povestirile lui Gao Xingjian se inspiră din fragilitatea vieţii, a iubirii şi din puterea obsedantă a memoriei.

În „Templul Desăvîrşitei Compasiuni”, teama acută, cu origine misterioasă, a povestitorului umbreşte fericirea delirantă a unei excursii în luna de miere. În „Crampe”, un bărbat scapă ca prin urechile acului de înec, dar descoperă uimit că nimeni nu i-a simţit lipsa.

Povestitorii lui Gao Xingjian se plimbă ca într-un vis pe aleea senzaţiilor şi a memoriei. (The Boston Globe)

În „Accidentul”, un autobuz loveşte un biciclist; apoi, ca într-un film, urmările haotice ale accidentului se pierd în liniştea unui colţ de stradă şi toată lumea pare să ignore cele abia petrecute. În fabula care dă titlul volumului, povestitorul încearcă „să se despovăreze de dorul de casă”, dar se trezeşte pierdut într-un labirint al amintirilor din copilărie, în care secvenţele şi persoanele narative se amestecă, în care ea devine pe nesimţite tu, într-un vertij al fluxului conştiinţei.

Peste tot sînt prezente portrete psihologice covîrşitoare, cu speranţe nerostite şi frici care trădează prezenţa nesfîrşită a trecutului în viaţa personajelor.

Gao Xingjian şi-a petrecut mare parte a carierei căutînd o limbă literară şi o formă care să fie în acelaşi timp modernă şi tradiţională, cu alte cuvinte, o voce care să însemne ceva mai mult decît o reinterpretare a modernismului occidental. Gao a încercat să obţină acest efect combinînd relaxarea structurală specifică literaturii chineze tradiţionale cu obsesia stilistică occidentală pentru subiectivitate şi înstrăinare. (The Guardian)

Cu detalii precise şi sugestii discrete, O undiţă pentru bunicul meu e cea mai bună carte de proză a lui Gao Xingjian apărută pînă acum în traducere. (Kirkus Reviews)

Gao Xingjian s-a născut în 1940, pe 4 ianuarie, în provincia chineză Ganzhou. Fiu al unei actriţe amatoare și al unui funcţionar bancar, el are de mic acces la lumea literelor şi a teatrului. În 1962 îşi termină studiile de filologie în limba franceză la Departamentul de limbi străine al Universităţii din Beijing.

În anii ’70, în timpul revoluţiei culturale, publică povestiri şi eseuri în reviste literare chineze, dar şi lucrări adunate în volum: Eseu despre arta romanului modern (care a născut o polemică aprinsă despre „modernism”), cartea de povestiri Un porumbel numit Cioc Roşu, o Antologie de piese de teatru şi cartea de eseuri În căutarea unei forme moderne a reprezentării dramatice.

În 1986, piesa Celălalt mal îi este interzisă şi nimic din ce va scrie apoi Gao Xingjian nu va mai putea fi văzut pe scenă. În 1987 părăseşte China şi se stabileşte în Franţa ca refugiat politic.

În 1989, după apariţia piesei Fugarii, este declarat persona non grata de regimul chinez şi tot ce a scris va fi interzis. Va mai publica, printre altele, romanele Muntele sufletului şi Biblia unui singur om şi volumul de proze O undiţă pentru bunicul meu. În 2000 i se acordă Premiul Nobel pentru Literatură.

Foto: Gao Xingjian – Polirom

29
/07
/19

Cartea „Cântecul stepei, cântecul munților”, de Cinghiz Aitmatov, traducere din limba rusă și note de Nicolae Iliescu, a fost publicată la editura Polirom în anul 2019. Volumul reunește mai multe nuvele ale scriitorului kârgâz, printre care și magnifica lucrare „Vaporul alb”.

28
/07
/19

Cea de-a șasea ediție a Festivalului Strada Armenească are loc anul acesta între 2 și 4 august și aduce în inima Cartierului Armenesc din București o serie de evenimente pentru întreaga familie. Expoziții și workshopuri, meșteșugari, tururi ghidate, delicii culinare, dansuri tradiționale și concerte de neuitat, toate vă așteaptă în cele trei zile de festival pe strada Armenească. Intrarea este liberă.

24
/07
/19

CRONICĂ DE CARTE Criticul de film Lucian Maier revine în atenţie cu o carte provocatoare, „Timp şi conştiinţă în cinema”, proaspăt apărută la Editura Eikon. Un titlu ambiţios. Şi o premisă la fel: renunţarea la o analiză exclusiv estetică a cinemaului şi trecerea la o analiză a filmului ca discurs.

21
/07
/19

Pe 21 iulie 1899, la Oak Park, Illinois, se năștea Ernest Hemingway. 120 de ani mai târziu, vă propunem să ni-l amintim pe scriitorul de Nobel din mărturiile pe care acesta i le-a lăsat biografului său A.E. Hotchner. Punctul de plecare îl reprezintă Parisul lui Hemingway; aruncăm apoi o privire înspre iubirile, accidentele de avion sau ultimele zile ale acestuia.

17
/07
/19

În aceste vremuri teribile de căldură mare, monșer, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din volumul „I.L. Caragiale. Despre lume, artă și neamul românesc”, de Dan C. Mihăilescu (editura Humanitas, 2012), care – bine citite – se constituie într-un adevărat autoportret al lui Nenea Iancu.

08
/07
/19

În anul 2009, istoricul a predat editurii Humanitas un manuscris pe care l-a cerut publicat după moartea sa. Scriitorul avea nouăzeci și trei de ani și a mai trăit încă (aproape) un deceniu. S-a săvârșit în ianuarie 2018, la (aproape) o sută doi ani. Cartea aceea era „Amintiri și povești mai deocheate”.

01
/07
/19

O vizită la muzeu, o rusoaică necunoscută într-o cabină telefonică, un dans cu Vera, fluturi, un vagon de dormit, Lev Tolstoi tolănit într-un șezlong... Bun venit în lumea viselor unuia dintre cei mai mari scriitori din toate timpurile – Vladimir Nabokov!

25
/06
/19

Despre fericire, valori actuale, iubire, compasiune, egoism, educație, ambiții, viață și moarte, cu Tenzin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama, recompensat în 1989 cu Premiul Nobel pentru Pace.