Mersul la teatru, artă cu tradiţie, îşi are ghidul nescris de bună purtare pe care trebuie să-l respecte publicul. La fel şi frecventarea operei sau a filarmonicii. De ce nu ar avea şi mersul la cinema?
Un articol de Ionuţ Mareş|17 ianuarie 2015
Sala de cinema e întunecată și sunetele sunt puternice, însă asta nu înseamnă că spectatorul poate face orice și că ceea ce face nu deranjează. Cinemaul a pornit ca cea mai populară artă și continuă să fie perceput astfel. Cei mai mulți dintre spectatori frecventează cinematografele pentru distracție sau, mai pretențios, pentru escapism.
Însă mersul la cinema este un act cultural și social, care își are deja propria tradiție. Indiferent dacă aleg un film de autor sau un blockbuster hollywoodian 3D, spectatorii ar trebui să respecte câteva reguli de bună purtare și de bun-simț. Acestea sunt deseori încălcate, din ignoranță, lipsă de educație, rea-voință sau din cauza influenței asupra comportamentului exercitate de televizor și urmăritul filmelor acasă, sub diferite forme.
Cele zece jaloane de mai jos au fost concepute pe baza experienței acumulate în mai mulți ani de văzut sute și sute de filme în cele mai diverse săli de cinema, din țară și străinătate – de la IMAX și multiplexuri la cinematecă sau spații improvizate, trecând prin ponositele cinematografe de stat -, și în proiecții cu săli neîncăpătoare sau doar cu doi spectatori, la vizionări de presă sau de festival.
1. NU veni neinformat! Chiar dacă nu ești cinefil înflăcărat sau nu citești cronici, ar fi totuși indicat să cauți minime informații despre filmul la care ajungi și despre regizor. Dacă ești o persoană cu sensibilități și vederi conservatoare (despre viață sau cinema), eviți astfel să ieși din sală dacă ai nimerit la vreun film teribil de David Cronenberg, Lars von Trier, Florin Piersic Jr. sau, Doamne ferește, Ulrich Seidl. La fel poți ocoli și filmele insuportabil de proaste.
2. NU întârzia! Nu doar că deranjezi o bună parte din sală în căutarea locului și luarea lui în stăpânire, bâjbâind printre scaune, dar e una dintre cele mai neinspirate dovezi de lipsă de respect față de autorul filmului. Cum ar fi să începi un roman de la pagina 20? Întârziind, nu doar că pierzi informații esențiale despre film, dar gândește-te că regizorul a petrecut zile, săptămâni sau luni în a gândi cel mai potrivit început, cel care dă tonul filmului și te introduce în ritmul și atmosfera sa.
3. NU vorbi! Este regula încălcată cel mai des. De ce să vorbești non-stop, cu frecvențe diferite ale volumului, cu cel de lângă tine, când mai bine urmărești cu atenție toate detaliile de pe ecran și discuți după, la o bere sau pe drumul spre casă? Sunt atâtea nuanțe de observat în fiecare cadru și în fiecare schimb de replici. Or fi sunetele filmului puternice, dar poți fi sigur că cei din stânga, dreapta, fața și spatele tău te aud. Iar biletul a avut același preț și pentru ei.
4. NU-ți lăsa telefonul să sune! Asigură-te că ți-ai pus telefonul pe silențios. Nu e prea inspirat să sune în timp ce personajul de pe ecran e pe punctul de a se sinucide. Și telefonul sună și sună, iar tu nu îl găsești prin geantă sau buzunare.
5. NU răspunde la telefon! Ți-ai pus sau nu telefonul pe silențios, iar la un moment dat te sună cineva. Nu răspunde! „Nu pot vorbi. Sunt la film” – se aude frecvent. Se pare, totuși, că ai putut vorbi, dacă ai luat apelul. Uneori continuă: „Trec eu pe la piață și iau. Pa, te pup”. Poți răspunde, discret, prin sms.
Sau, dacă știi că e ceva urgent, încearcă să-ți găsești loc la marginea rândului, pentru a ieși la nevoie. Nu uita și că lumina ecranelor tot mai mari ale telefoanelor îi deranjează pe cei de lângă tine, atunci când verifici câte like-uri a primit ultima ta poză pe Facebook, plictisit fiind de cadrele prea lungi ale filmului.
6. NU foșni pungi! Poate ți-ai adus ceva „de ronțăit” cu tine, pentru că nu îți plac floricelele de porumb sau pentru că cinematograful la care ai venit nu vinde așa ceva (gândește-te că poate nu vinde și pentru că are alt tip de filme decât cele de mall). Ideal ar fi să n-o faci, dar dacă totuși ai făcut-o, nu foșnăi la nesfârșit pungile pe care le ai cu tine. Fii discret și cu grijă sau pregătește-ți-le de dinainte de a începe proiecția. Și atenție la ce arome emană!
7. NU adormi! Dacă ești, în mod excepțional, amețit sau, destul de frecvent, foarte obosit, încearcă o altă zi de mers la film. Ai putea adormi. Îți irosești banii pe bilet (fotoliul de cinema nu e la fel de confortabil ca cel de acasă) și, pe deasupra, riști să sforăi și să te trezești cu o sală care râde, fără ca filmul să fie comedie.
8. NU râde aiurea! Poate că gusturile în materie de simț al umorului nu se discută și fiecare e liber să râdă la ce i se pare amuzant, însă chiar sunt filme și cineaști care urmăresc să ia spectatorul complice la comicul subtil și discret pe care îl propun și nu îi cer să râdă în hohote nejustificate. Cele mai aberante sunt râsetele zgomotoase când pe ecran se derulează drame, reflex pavlovian al orelor petrecute în fața produselor ieftine de televiziune.
9. NU lăsa gunoaie! La final, nu-ți lăsa pungile și sticlele goale și floricelele de porumb căzute printre scaune. E foarte ușor să le strângi. Coșurile de gunoi sunt imediat la ieșire.
10. NU ezita să-ți ceri drepturile! Poate că proiecția a avut probleme tehnice care au afectat vizionarea. Poate că sala nu a fost suficient încălzită sau, dimpotrivă, a fost sufocantă. Poate că s-au aprins luminile înainte ca filmul să se termine și să înceapă genericul de final. Nu ezita să le semnalezi celor de la cinematograf astfel de cazuri, în timpul proiecției sau la sfârșit. Filmele nu pot fi văzute oricum.
