Gogol și nebunia lumii
https://www.ziarulmetropolis.ro/gogol-si-nebunia-lumii/

Ideea de a scrie despre Gogol şi nebunia lumii a apărut după revederea spectacolului „Revizorul” de Nikolai Vasilievici Gogol, în regia lui Felix Alexa, un spectacol care se joacă de 5 ani pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. Acesta a avut premiera în anul 2013, odată cu „Însemnările unui nebun”, textul aparţinând aceluiaşi autor, regizat deFelix Alexa şi cu Marius Manole în rol principal.

Un articol de Georgiana Ene|19 iunie 2018

Despre autor, care asemenea lui Flaubert, se poate spune că manifestă de timpuriu o sensibilitate față de prostia omenească, creând un întreg spectacol scriitoricesc plin de încântare, încă de la începuturi.

Cunoscut pentru opere de referință precum: „Nasul”, „Însemnările unui nebun”, „Mantaua”, „Suflete moarte” sau „Revizorul”, în care tratează diferite teme, fie cinice, tragice sau comice – scrise toate cu timp în urmă, și din care geniul lui țâșnește cu forță din fiecare replică, situație, reacție umană, neliniștind astfel profund audiența cu actualitatea sa. Întâlnirea cu Felix Alexa, cunoscut publicului prin numeroasele montări în diferite teatre din București șinaționale, pedagog de succesși cu o activitate internațională bogată– workshop-uri și spectacole în: Sydney, New Delhi, Beijing, Shanghai,  Seulsau Milano – s-a petrecut în urmă cu 5 ani, prin proiectul inițiat de acesta: „același regizor, același actor, același autor” finalizat cudouă premiere gogoliene.

La vremea celor două premiere regizorul afirma că acesta reprezintă „un proiect care e o nebunie într-un fel. Să ai două spectacole în două teatre diferite, de facturi cu totul diferite: „Însemnările unui nebun” pornind de la o nuvelă, pentru că nu e o piesă de teatru, și celebrul textal lui Gogol, „Revizorul”. Am avut această ideea a unui dublu proiect Gogol, pe care am vrut să-l fac cu Marius Manole”. „Așa a apărut proiectul”, afirma și actorul Marius Manole la vremea respectivă: „același regizor, același actor, același autor: Felix Alexa, Marius Manole și N.V. Gogol. A fost un pariu al nostru. Ne-am gândit că sunt două texte foarte diferite, două roluri foarte diferite, Hlestakovîn „Revizorul” și Poprișcin în celălalt spectacol”.

Dacă în „Însemnările unui nebun” focusul este pe partea intimă, lumea interioară a personajului prinicipal – nebunul funcționar gogolian fantastic, așa cum sunt toate personajele la Gogol, în „Revizorul” greutatea spectacolului stă în farsa șpăgilor, a altui nebun, de altă factură, a unei lumi actuale, satirizate, în care corupția nu este străină nici primarilor și nici funcționarilor publici, în care Felix Alexa adaptează piesaperfect la ziele noastre.

Originalitatea celor două spectacole nu ține doar de adaptările regizorale, ci și de alți factori. Unul este muzica. Dacă în „Însemnările unui nebun” muzica semnată Alexander Bălănescu este creată nu doar pentru fundalul muzical care asigură spectatorului un anumit confort, ci devine împreună cu compozitorul,celelălalt personaj (de fapt toate celelalte personaje) în „Revizorul”, Felix Alexa își dorește ca suportulal conceptului său regizoral să fie al partiturilor clasice, excelent selecționate, dar și al manelelor apreciate de așa zisa selectă societate, care stârnesc râsul spectatorilor și care evidențiază și mai bine actualitatea textului.

În „Însemnările unui nebun”, regizorul păstrează simplitatea ilustrată printr-un joc al iluziilor, captivant și revelator, de bun gust în exhibarea frustărilor lui Poprișcin din piesă, trădată de vanități, orgolii și puțină nebunie, în două trepte: prima – cea a funcționarului sensibil, într-o lume la limita dintre vis și realitate, pentru ca în a doua, autorul însemnărilor să își piardă mințile din pricina insignifianței sale. Obsesia gogoliană de mare tenacitate este analizată lucid și atentatât de regizor, cât și de actor. Vina lui este una singură: își perimte să creadă că există, el, o nulitate și nimic mai mult; să se agite, să aibă păreri, să vorbească și să se îndrăgostească, ca și cum ar exista cu adevărat. Astfel, într-o lume urmărită de sărăcie și singurătate, plină de frustrări, actorul își consturiește demonstrația pe tehnica suspansului psihologic și merge până acolo încât chiar crede că este Regele Spaniei.

Felix Alexa integrează nebunia și cu ajutorul elementelor vizuale susținute de scenografa Diana Ruxandra Ion –simpliste și ele, dar revelatoare: un pat sărăcacios, o tablă pentru însemnări, un scaun modest, o cămașă de forță sau un cearceaf roșu găurit – într-un sistem deja bine cunoscut, unde absurdul vine dintr-o acumulare prea densă de realitate și firesc. Deplasările de plan, modificările radicale în apreciere, de la o propoziție la alta, ca și cum nimic nu ar fi neobișnuit n-ar fi intervenit, caracteristice textului gogolian în general, se regăsesc și în spectacolul de la ArCub. Aprecierilecontradictorii văzute din perspectiva acestui personaj și regizor nu sunt incompatibile, pentru că în propozițiile următoare produc o totală schimbare a unghiului de caracterizare. „Este importantă încălcarea limitelor umanului în chipul cel mai firesc, în treacăt, cu nepăsareaproape, certitudinea că și acest lucru e cu putință și ușor, cu o ușurință remarcabilă care ține deesența gogoliană. Punerea între paranteze a conținutului produce un efect de absurd pretutindeni în operele lui Gogol, multiplicând în variante de neînchipuit viziunea existentă” (Lucian Raicu – „Gogol sau fantasticul banalității”).

Dacă „Însemnările unui nebun” este un spectacol rafinat prin regalul actoricesc al lui Marius Manole, secondat de Alexander Bălănescu și a sa vioară, „Revizorul” vine în întâmpinarea gustului publicului fără pretenții estetice prea mari.Miezul reprezentației este compus din tablouri succesive în care o parte din trupa din piesă încearcă să-l lingușească pe așa numitul revizor, prin demonstrații artistice. Aici textul i-a permis regizorului inventivitate și creație, iar actorii i-au răspuns excelent interpretând foarte bine partiturile propuse, unde imaginează tablouri hazlii construind adesea imagini reconogscibile cu sens ironic. E-adevărat că în ambele spectacole Felix Alexa presară imagini care pot fi ușor recunoscute și face ca momentele dintre scene să funcționeze ca un tot unitar, dar și separat, iar specatorul furat de spectaculosul demonstrației, uită de dramă și de sensul acesteia.Este susținut în demersul său de scenografia Andradei Chiriac – spectaculoasă și opulentă, prin prezența BMW-ului, susținută la rândul ei de light-designerul Chris Jaeger –într-un joc al aparențelor înșelătoare, în care sărmanii funcționari din orășelul reședință de județ sunt striviți de măreția supraumană a lui Hlestakov, iar spectatorii descoperă astfel sensul, relevanța lucrurilor simple, prin aerul de familiaritate și poate aici este miza care o oferă acest tip de spectacol.

Felix Alexa reușește să surprindă fantasticele substituiri dintre adevăr și minciună, realitate și irealitate, cu un umor fin, bine-cunoscut. Spectacolele focalizează în consecință piesele și temele social-politice care răzbat galeria regizorilor mari asupra cărora Gogol s-a oprit pentru a sensibiliza publicul la problema relației dintre putere și individ, dintre stat și societate așa cum apare ea atât în „Însemnările unui nebun”, „Revizorul” și nu numai.

Granița dintre Gogol și nebunia lumii, poate dintre geniu și „nebun” este tulburătoare în montările pe care le-a propus Felix Alexa, prin alegerea lui Marius Manole în dublu-rol, cel al nebunului, în ipostaze diferite. De altfel, plăcerea invenției și autenticitatea regizorală reprezintă cheia succesului în toate spectacolele acestuia.

Foto: Gogol și nebunia lumii, Alexander Bălănescu, Marius Manole – Arcub – TNB, ArCuB

01
/10
/12

Primul Festival internaţional al orchestrelor radio – „RadiRo” -, desfăşurat la Bucureşti în perioada 23 – 29 septembrie, a dovedit că această iniţiativă a fost una de succes, susţine, într-un comunicat organizatorul manifestării, Radio România. Evenimentul le-a oferit iubitorilor de cultură posibilitatea de a rămâne în contact cu vedetele „primei ligi” a muzicii clasice europene […]

01
/10
/12

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” a demarat luni proiectul „Muzeul Tuturor”, prin care îşi propune să faciliteze accesul persoanelor cu dizabilităţi la patrimoniul cultural al instituţiei. În deschiderea evenimentului a fost organizat un spectacol, la care au participat actori, dar şi angajaţi ai muzeului costumaţi în haine de epocă. Spectacolul, realizat special pentru […]

01
/10
/12

Cea de-a doua ediţie a evenimentului „Zilele culturii ruse” se va desfăşura în perioada 20 noiembrie -7 decembrie la Bucureşti, potrivit unui comunicat al Ambasadei Rusiei în România.   Evenimentul va începe pe 20 noiembrie cu o expoziţie de pictură cu vânzare organizată de centrul de artă rusesc „Heart of art” Moscova, în sala de […]

01
/10
/12

Scriitorul britanic de origine indiană Salman Rushdie este de părere că literatura şi-a pierdut în mare parte influenţa în Occident, iar când vine vorba de lucruri importante în locul scriitorilor se fac auzite vedetele de film, relatează luni agenţia Reuters. Rushdie /65 de ani/, care tocmai şi-a lansat o autobiografie referitoare la anii petrecuţi în […]

01
/10
/12

Casa Artelor, un spaţiu nou şi modern situat în sectorul 3, a intrat, începând de duminică, în circuitul cultural bucureştean, la eveniment fiind prezenţi numeroşi artişti. În cadrul manifestării pianistul Horia Mihail a oferit pe noul pian Steinway, achiziţionat special pentru acest edificiu, un concert extraordinar de muzică clasică. Casa Artelor a găzduit, totodată, şi […]

01
/10
/12

‘Vila Klimt’ din Viena, care i-a servit de atelier pictorului austriac Gustav Klimt din 1911 până în 1918, anul morţii sale, şi-a redeschis porţile duminică, după o renovare care s-a ridicat la 2 milioane de euro, finanţată de statul austriac, relatează afp.com. Vila, aflată în vestul Vienei, nu mai seamănă prea mult cu cea care […]

01
/10
/12

1875 – Ion Creangă a debutat în revista „Convorbiri literare” cu „Soacra cu trei nurori”. Este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice „Amintiri din copilărie”. (n. 1 martie 1837 – d. 31 decembrie 1889) 1855 – A apărut „Steaua Dunării”, jurnal politic, literar şi comercial sub conducerea […]

28
/09
/12

Albumul „Maşinile Regelui”, apărut la Editura Curtea Veche Publishing, aparţinând Principelui Radu al României, a fost lansat, vineri, la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR). Lansarea, la care a participat Principesa Moştenitoare Margareta, a sărbătorit o pasiune de peste opt decenii a Regelui Mihai I al României – automobilul. „Maşinile regelui fac parte din […]

28
/09
/12

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Daniel aniversează, duminică, cinci ani de la întronizare (30 septembrie 2007), evenimentul fiind marcat prin organizarea unei serii de manifestări, informează, vineri, Biroul de presă al Patriarhiei Române.   Patriarhul va oficia Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală, de la ora 9.30, înconjurat de ierarhii membri ai Sfântului Sinod al BOR. După […]

28
/09
/12

Artistul francez Laurent Weiss, care a lucrat şi pentru grupul Hermes, este prezent la Bucureşti pentru a realiza o grădină-instalaţie în holul Gării de Nord, care va putea fi admirată în perioada 27 septembrie – 7 octombrie. Specializat în arta tradiţională a împletiturilor din răchită, artistul francez a creat un complex de instalaţii efemere din […]

28
/09
/12

‘După dealuri’ este un film excelent, chiar dacă nu ca ‘lovitura de trăsnet’ intitulată ‘4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile’, iar concepţia strălucitoare a regizorului Cristian Mungiu pare să fi devenit tot mai puternică, scrie Farran Smith Nehme pe blogul New York Post, despre ultima peliculă a celui mai titrat cineast român al momentului, […]

28
/09
/12

În 1991, a încetat din viaţă Miles Davis, cântăreţ de jazz, compozitor şi conducător de orchestră (n. 26 mai 1926). 1737 – Ioan Inochentie Micu Klein a prezentat Dietei ungare un memoriu, în numele „naţiunii române” din Transilvania, faţă de refuzul episcopului de a înlocui termenul „naţiune” cu acela de „români” sau de „plebea românească”. […]

27
/09
/12

Dorina Lazăr, directorul Teatrului Odeon, a fost decorată cu Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Cavaler, de către Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa. Titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor este un omagiu adus personalităţilor care s-au distins prin creaţia lor artistică în domeniul culturii şi comunicării sau prin contribuţia adusă la […]

27
/09
/12

Un spectacol bazat pe o piesă japoneză a dramaturgului Chikamatsu Monzaemon va fi jucat, în premieră, de actori europeni, pe scena Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, prima reprezentaţie fiind programată joi seară. „O poveste japoneză” reprezintă debutul regizorului japonez Masahiro Yasuda pe scena teatrală din România, spectacolul fiind o adaptare după piesa „Asasinarea unei […]

27
/09
/12

„The Casual Vacancy”, primul roman pentru adulţi al scriitoarei britanice J.K. Rowling, a fost lansat joi dimineaţă în librăriile din Marea Britanie. Romanul „The Casual Vacancy” a fost îndelung aşteptat de fanii britanici ai scriitoarei, mulţi dintre aceştia luând cu asalt librăriile încă de la primele ore ale dimineţii. Noua carte a lui J.K. Rowling […]