Guillermo Arriaga: Cred că Mungiu e un geniu; modul lui de a spune poveştile este uimitor
https://www.ziarulmetropolis.ro/guillermo-arriaga-cred-ca-mungiu-e-un-geniu-modul-lui-de-a-spune-povestile-este-uimitor/

Cineastul şi scriitorul Guillermo Arriaga a declarat joi, la „Serile FILIT”, un eveniment organizat la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, că îl admiră foarte mult pe regizorul Cristian Mungiu, despre care crede că este un „geniu” şi are un mod „uimitor” de a spune poveşti.

Un articol de Petre Ivan|3 octombrie 2014

Guillermo Arriaga  a vorbit despre cel mai recent proiect cinematografic, „Words with Gods”, în care le-a cerut unui număr de opt regizori din toată lumea să vorbească, într-un scurt film de 12 minute, despre religia în care cred sau de care se simt apropiaţi cultural.

„Cred că trebuie să vorbim despre religie fără să ne batem. Trebuie să vorbim despre religie pentru că eu cred că este foarte trist că unii oameni sunt ucişi pentru că nu cred în aceleaşi lucruri ca şi ceilalţi”, a declarat Arriaga, spunând, de asemenea, că nimeni n-ar trebui să moară din cauza orientării sexuale şi a orientărilor politice.

Arriaga a mai afirmat că sunt lucruri care trebuie discutate, cum ar fi pedofilia. „Refuz să-i numesc monştri (pe pedofili, n.r.), cred că au nevoie de ajutor”, a spus acesta.

Discuţia de joi seară a făcut referire şi la literatură şi rolul cărţilor în viaţa oamenilor.David Lodge

„Cărţile sunt precum oglinzile, sunt folosite pentru a vedea ce e în spatele lor”, a spus scriitorul. „Ideea literaturii şi a artei este să îţi arate lucuri despre care n-ai crezut că există. O carte bună, un film bun, o pictură bună este ca şi cum te-ai uita într-o direcţie şi, deodată, acea carte te face să te uiţi într-o altă direcţie pe care nu ţi-o imaginai. Asta este puterea artei, să ne împingă să ne uităm în locuri în care nu suntem obişnuiţi să ne uităm”, a completat acesta.

„Petrec cam între trei şi cinci ani să scriu o carte. Cei care mă cunosc ştiu că scriu între opt şi 12 ore pe zi şi a venit la un moment dat cineva şi mi-a spus «Iubesc cartea ta, am citit-o în două ore». M-am uitam la el …«Cinci ani din viaţa mea şi tu ai citit-o în două ore?». Chiar mi-am făcut griji. Şi el mi-a spus, aduni cele două ore ale unui cititor, cu două ore ale altui cititor şi tot aşa până se fac cinci ani. Acum am un deficit de trei ani, deci am nevoie şi de cititori români”, a mai spus Guillermo Arriaga.

Cineastul a vorbit şi despre Tarantino, spunând că iniţial nu i-a plăcut de el, dar ulterior au devenit prieteni. „Nu mi-a plăcut Tarantino, pentru că întotdeauna

râdea de violenţă. Eu vin dintr-un loc în care violenţa este reală”, a apus Arriaga. „Nu vă puteţi imagina ce cultură cinematografică are. Cunoaşte fiecare actor român”, a mai spus Arriaga.

Discuţia a atins şi cinematografia românească, Arriaga amintindu-l pe regizorul Cristian Mungiu, pe care a spus că îl admiră foarte mult.

Cristian Mungiu

Cristian Mungiu

„Aici, în România, aveţi acest mare, mare regizor pe care eu îl admir foarte mult, Cristian Mungiu. Cred că este un geniu. (…) Acest mod de a spune poveşti este uimitor, modul în care aşază camera, cum o ţine acolo. Am vrut să fac asta în «The Burning Plain», înainte să văd filmul lui «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile», dar n-am putut din anumite motive. E nevoie de mult curaj să faci ce face Cristian”, a spus Guillermo Arriaga.

Profesiile lui Guillermo Arriaga

Înainte de a alege cariera de scriitor, Arriaga a încercat mai multe ocupaţii şi profesii – pugilist, baschetbalist şi jucător de fotbal profesionist. El este autorul romanelor „Escuadrón Guillotina” (1991), „Un dulce olor a muerte” (1994) şi „El Búfalo de la noche” (1999). Cărţile lui Guillermo Arriaga au apărut în limba română la editura Vellant.

Alături de regizorul Alejandro González Iñárritu, Arriaga a semnat scenariile unor filme celebre precum „Iubiri şi câini/ Amores Perros” – care le-a adus o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun lungmetraj străin, un premiu BAFTA pentru cel mai bun film străin, marele premiu al secţiunii Semaine de la Critique şi premiul criticii tinere la Festivalul de la Cannes (2000) şi multe alte trofee şi nominalizări -, „21 de grame/ 21 Grams” (cu Benicio del Toro, Naomi Watts şi Sean Penn) – nominalizat la premiile BAFTA pentru cel mai bun scenariu -, „Cele trei înmormântări ale lui Melquiades Estrada/ The Three Burials of Melquiades Estrada” (film în care a jucat rolul secundar de vânător de urşi) – pentru care a primit premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de la Cannes, în 2005 – şi „Babel” (cu Brad Pitt şi Cate Blanchett). Este, de asemenea, regizor şi scenarist al filmului „Departe de câmpia în flăcări/ The Burning Plain” (2008), care le are în distribuţie pe Charlize Theron şi Kim Bassinger.

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care se desfăşoară de miercuri până duminică, este un eveniment finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române Iaşi. În total, ediţia din 2014 a FILIT reuneşte peste 300 de invitaţi de seamă ai literaturii mondiale şi române, precum şi traducători, manageri culturali, editori, librari, difuzori de carte, critici şi jurnalişti culturali.

Foto: Guillermo Arriaga – filit-iasi.ro.

03
/10
/14

Un roman tulburător, în care sînt îmbinate subtil o varietate de teme: copilăria, inocenţa, înstrăinarea, confruntarea mentalităţilor, relaţiile de cuplu sau reconfigurarea identităţii. Un nou roman de Dan Lungu, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, a apărut în această săptămînă în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală.

03
/10
/14

Scriitorul britanic David Lodge s-a întâlnit cu publicul din România miercuri seară, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT). David Lodge a vorbit şi despre traducerile cărţilor sale, spunând că el depinde foarte mult de traducătorii din ţările unde se publică volumele sale, întrucât nu cunoaşte limbile în care acestea apar.

02
/10
/14

”America de peste pogrom”, un nou roman semnat de Cătălin Mihuleac și apărut la Editura Cartea Românească, este disponibil în librăriile din țară și în ediție digitală. Volumul apare după ”Aventurile unui gentelman bolşevic” şi ”Zece povestiri multilateral dezvoltate”, apărute în 2012, respectiv 2010, la aceeași editură.

23
/09
/14

O carte există doar dacă aceasta exprimă și transmite gânduri, emoţii şi sentimente. E bine să citești despre forme și culori, geografie, rime colorate, dar parcă și mai bine este să le vezi în fața ochilor în versuri jucăușe, ușor de reținut deopotrivă pentru copii și educatori.

18
/09
/14

Romanul Degete mici de Filip Florian va apărea în Turcia, în anul 2015, la Editura Altin Bilek. Este cea de-a 11 traducere a romanului, unul dintre bestsellerurile Polirom, după publicarea în limbile: engleză (Houghton Mifflin Harcourt, SUA, drepturile pentru întreaga lume), germană (Suhrkamp), maghiară (Magvető), polonă (Czarne), slovacă (Kalligram), slovenă (Didakta), spaniolă (Acantilado, Spania), italiană (Fazi), bulgară (Ciela), arabă (Animar).

17
/09
/14

Scriitorul Matei Vişniec va fi prezent la Sibiu duminică, 21 septembrie pentru a asista la avanpremiera spectacolului „De ce Hecuba?!”, pus în scenă la Teatrul Naţional Radu Stanca pe un text care îi aparţine. La ora 18:30, cu 30 de minute înainte de începerea spectacolului, va avea loc lansarea cărţii "Omul din care a fost extras rǎul", care cuprinde şi textul piesei „De ce Hecuba”.

10
/09
/14

Clubul Cărţile Denisei revine în această toamnă cu o nouă întâlnire joi, 11 septembrie, de la ora 19.00 la Librăria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr.45). Pornind de la Pan şi de la Victoria, două micromane semnate de laureatul premiului Nobel pentru literatură Knut Hamsun vă invităm să intraţi în dialog cu Elisabeta Lăsconi, Dana Jenaru, Andreea Răsuceanu şi Dragoş C Butuzea, invitaţii acestei ediţii.

05
/09
/14

Recitesc, la nici jumătate de deceniu de la apariție, “Harta și teritoriul”, de Michel Houellebecq. Nu obișnuiesc să recitesc atât de repede. Și atunci, de ce?

04
/09
/14

Cele mai bune 100 de cărţi din toate timpurile au fost alese de 100 de autori din 54 de ţări, la iniţiativa Norwegian Book Clubs şi a Institutului Nobel din Norvegia. Deşi alegerile nu au fost organizate sub forma unui clasament, "Don Quijote" a primit cu 50 la sută mai multe voturi decât orice altă carte.