-->

„Hannah Arendt“ – un film biografic lipsit de vigoare
https://www.ziarulmetropolis.ro/hannah-arendt-un-film-biografic-lipsit-de-vigoare/

Film biografic şi de idei exprimate aproape exclusiv prin dialoguri, în detrimentul imaginii, „Hannah Arendt“ reconstituie un fragment din viaţa celebrei intelectuale germane cu origini evreieşti.

Un articol de Ionuţ Mareş|5 iunie 2013

Film biografic şi de idei exprimate aproape exclusiv prin dialoguri, în detrimentul imaginii, „Hannah Arendt“ reconstituie un fragment din viaţa celebrei intelectuale germane cu origini evreieşti.

Mai exact, începutul anilor ’60 şi momentul documentării procesului lui Adolf Eichmann şi consecinţele în plan personal şi profesional ale publicării seriei de articole în revista The New Yorker care au dus la cartea „Eichmann la Ierusalim. Raport asupra banalităţii răului“.

Este o realitate dovedită de-a lungul anilor că cele mai atrăgătoare idei nu trebuie căutate în filmele care îşi propun făţiş să le vehiculeze, ci în cele care combină un puternic şi concret schelet narativ cu o tratare cinematografică menită să susţină cu mijloace proprii „povestea“ şi sensurile acesteia.

Regizat de Margarethe von Trotta, figură importantă a cinematografiei germane, „Hannah Arendt“ este un film ambiţios şi antrenant în destule momente datorită ideilor pe care le pune pe masă, dar aproape deloc stimulativ din punct de vedere vizual.

Este plauzibilă şi posibilitatea ca o astfel de perspectivă aşezată, corectă şi didactică să fie asumată, pentru a servi mai bine temele pe care le învăluie: curajul unei femei de a-şi apăra convingerile intelectuale şi de a merge contra curentului; problematica răului în lumea modernă; complicitatea; moralitatea; prietenia şi iubirea.

Metodă în deficit de imaginaţie

Însă, chiar şi acceptând o asemenea premisă, „Hannah Arendt“ ratează ţinta, tocmai pentru că Margarethe von Trotta alege calea mai uşoară: totul este la vedere (deşi solid concepute, dialogurile şi comportamentele sunt fără rest), personajele nu sunt mulţumitor aprofundate şi relativizate (protagonista, interpretată de Barbara Sukowa, iese în avantaj, dar insuficient pentru a se imprima pe retină), scenele sunt construie după tipar, în timp ce montajul se dovedeşte unul corect-şcolăresc (în care un gest cere după el un anume tip de reacţie, iar camera intră cu uşurinţă în acest joc al previzibilului).

Pentru a ne introduce în lumea interioară a protagonistei, regizoarea apelează la nelipsita strategie a amintirilor care survin în momente de singurătate şi reflecţie – încă un semnal al metodei în deficit de imaginaţie a autoarei.

Fără a fi nerecomandabil, filmului îi lipseşte vigoarea ce l-ar fi împins în faţă. Margarethe von Trotta nu pare a avea curajul, ambiţia sau capacitatea de a trece dincolo de suprafeţe, de a căuta umbrele personajelor şi de a folosi nuanţele necesare, în ciuda intenţiilor în această direcţie. Ea practică un fel de vulgarizare ambalată elevat, care ar putea funcţiona la o parte profană a publicului, nefiind însă suficient de curajoasă şi originală pentru a fi reţinută de memoria cinefilă.

INFO

Hannah Arendt (Germania, Luxemburg, Franţa, 2012)
Regia: Margarethe von Trotta
Cu: Axel Milberg, Barbara Sukowa, Janet McTeer
Două stele din cinci

Rating: ●●○○○

Ionuţ Mareş, autorul cronicii,
este şi colaborator al blogului
de film şi cultură cinematografică

01
/04
/26

Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc anunță nominalizații la Premiile Gopo 2026. Prin filtrul a două jurii au trecut 124 de filme românești – lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje – lansate în 2025 în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming.

19
/03
/26

Actrița Dorina Lazăr va primi Premiul pentru întreaga carieră în cadrul Galei Premiilor Gopo 2026. Distincția celebrează un parcurs actoricesc definit prin versatilitate, de-a lungul a peste șase decenii, în roluri care însoțesc momente semnificative din istoria cinematografiei românești – de la producțiile populare ale anilor ’80 la cinemaul de autor al anilor ’90 și începutul anilor 2000.

27
/02
/26

În cadrul Lunii Francofoniei, Institutul Francez din România prezintă cea de-a 30-a ediție a Festivalului Filmului Francez, care se va desfășura între 19 și 29 martie 2026, la București și în alte 15 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

26
/02
/26

Filmul o are în centru pe Lucia (Marina Palii), un personaj feminin complex, prins între rolurile de soție și mamă și o nevoie acută de libertate. O „vacanță de vis” la Krapets alături de familie și prieteni devine terenul acestei confruntări, care scoate la suprafață greșeli ale trecutului, frustrări reprimate și tot felul de dezechilibre de putere.

25
/02
/26

„De capul nostru” spune povestea unui grup de adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți lucrează în străinătate. Filmul explorează maturizarea forțată a unei generații nevoite să se descurce singură, surprinzând fragilitatea emoțională, nevoia de apartenență și solidaritatea care se naște între tineri lăsați să-și construiască propriile repere într-un context marcat de absența adulților.

19
/02
/26

Programul Salon des Refusés, dedicat filmelor valoroase rămase în afara circuitului tradițional de distribuție, își găsește o nouă casă la Apollo111 Cinema, unde va continua, în același format curatorial, să aducă în fața cinefililor din București titluri esențiale ale cinemaului de autor contemporan.

04
/02
/26

În cadrul seriei de evenimente derulate sub egida „Calendarului internațional al artelor”, Institutul Cultural Român organizează luni, 9 februarie, de la ora 18:00, la sediul său din Aleea Alexandru nr. 38, o dezbatere dedicată filmului independent românesc, pornind de la un studiu de caz: comedia 3 zile în septembrie, cel mai recent lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, care a avut premiera mondială marți, 3 februarie, la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam (IFFR), cu sprijinul ICR.

29
/01
/26

Cel mai nou cinematograf de artă din oraș – Apollo111 – se deschide pe 29 ianuarie. Apollo111 Cinema se află în Palatul Universul (Ion Brezoianu 23 – 25, corp B, lângă Cișmigiu) și va avea program săptămânal, de joi până duminică.

26
/01
/26

După un parcurs spectaculos la festivaluri internaționale, Sorella di Clausura ajunge în cinematografele din România pe 6 martie. Actrița Katia Pascariu a primit premiul Boccalino d’Oro pentru cea mai bună interpretare la Locarno, în timp ce regizoarea Ivana Mladenović a câștigat Trofeul Heart of Sarajevo pentru cea mai bună regie la Festivalul de Film de la Sarajevo.

16
/01
/26

Programul primelor săptămâni va include filme de ficțiune și documentare în premieră, cu un palmares important de premii la festivalurile de profil, dar și o seară dedicată filmelor regretatului regizor Cristian Nemescu și o retrospectivă a primelor filme regizate de Corneliu Porumboiu.