Horaţiu Mălăele: „suntem o ţară tristă plină de umor, iar uneori suntem o ţară numai tristă”
https://www.ziarulmetropolis.ro/horatiu-malaele-suntem-o-tara-trista-plina-de-umor-iar-uneori-suntem-o-tara-numai-trista/

Actorul Horaţiu Mălăele spune că este greu să joci comedie în zilele noastre, pentru că „suntem o ţară tristă plină de umor, iar uneori suntem o ţară numai tristă”. „Suntem o ţară tristă plină de umor. Uneori suntem o ţară numai tristă. Este greu să joci şi în comedie şi în dramă. Dar comedia este […]

Un articol de |18 octombrie 2012

Actorul Horaţiu Mălăele spune că este greu să joci comedie în zilele noastre, pentru că „suntem o ţară tristă plină de umor, iar uneori suntem o ţară numai tristă”.

„Suntem o ţară tristă plină de umor. Uneori suntem o ţară numai tristă. Este greu să joci şi în comedie şi în dramă. Dar comedia este puţin mai dificilă, pentru că necesită mai multe soluţii, ţine de un anume ritm, de o anumită dinamică. Drama este mai alandala. Am fost antrenat pe culoarul comediei din raţiuni de programare a repertoriilor. Apoi am fost prizat ca actor de comedie. Nu ştiu dacă sunt neapărat un actor de comedie şi nici nu ştiu ce înseamnă acest lucru pentru un actor. Îmi face mare plăcere să joc şi comedie şi dramă şi mă bucur că Festivalul Internaţional de Film „Comedy Cluj” nu este eminamente de comedie şi îmbină cele două genuri în mod fericit”, a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, actorul Horaţiu Mălăele.

În opinia sa, dacă vor fi texte bune şi oameni antrenaţi să facă bine comedie, vom avea şi un val al comediei în cinematografie. „Avem actori de comedie statornici. Dar trebuie să îi vedem, să inventăm pentru că atunci când se fac numai câteva filme şi ele arcuiesc numai drama şi mizeria României, este greu să mergem la actori de comedie. Este problema scenariilor şi a pauperităţii în cinematografia română. Bănuiesc că făcând o sută de filme, este imposibil să nu găseşti în această cantitate două filme bune, eventual de comedie”, a spus Mălăele.

El a evidenţiat că nu a fost niciodată atras de proiecte scenice nonconformiste şi nici nu a dorit să intre în competiţia de regie de spectacole de operă, deşi i s-au făcut propuneri ferme. „Nu este bine ca un creator să încerce să schimbe lucrurile pentru a fi la modă. Nu vreau să fiu la modă, vreau să-mi văd de treaba mea. Vreau să fac spectacolele mele de teatru, aşa cum vreau să-mi fac filmele. Am înţeles minimalismul şi chiar l-am aplaudat. Dar nu am încercat niciodată să fac acest lucru. Este ca şi când desenând ai vrea să pictezi ca Pollok (Jackson Pollock 1912-1956, cunoscut pictor american, exponent al expresionismului abstract – n.r.) numai pentru că el a avut succes. Sunt mult mai interesat să fiu impresionist decât să fiu futurist sau suprarealist, deşi apetitul meu pentru literatură este în zona suprarealismului”, a explicat marele actor.

Horaţiu Mălăele a amintit că va termina la mijlocul lunii decembrie filmările la „Funeralii fericite”, pe un scenariu de Adrian Lustig, iar premiera va avea loc în luna mai 2013. În prezent, are o propunere din partea unor producători din Italia să facă un film despre renumitul actor şi regizor Vittorio de Sica (1901-1974). Pe de altă parte, el regretă că nu a acceptat propunerea lui Vlad Mugur, din 2001, de a juca în spectacolul cu piesa „Hamlet” de Shakespeare.
„Am avut autoritatea deciziei de mic actor. Şi mi-am ales rolurile. Am avut nouă propuneri să joc în Hamlet de Shakespeare, una dintre ele venind dinspre Cluj, din partea unuia dintre cei mai mari regizori ai ţării, Vlad Mugur
(1927-2001), dar atunci eram angajat în alte proiecte, iar toamna, când le-am finalizat, marele regizor s-a stins din viaţă”, a spus Horaţiu Mălăele.

Referindu-se la pelicula cu spectacolul „Căldură mare” de Ion Luca Caragiale, în interpretarea actorilor Toma Caragiu şi Marin Moraru, Mălăele a arătat că această capodoperă s-a pierdut. „Cei ce trebuia să o conserve şi protejeze au făcut pe această peliculă o altă înregistrare şi au distrus-o. Nu ştiu dacă epigonii, eu sau alţii, trebuie să începem un proiect în care să jucăm noi în ‘Căldură mare'”, a declarat actorul.

 

Sursa: AGERPRES

28
/02
/14

Sâmbăta, 1 Martie, “de la orele 19 si ceva, spre 20.00, cant despre urzici patimase, spanac inrourat de sentimente, loboda cu inima, soare instabil, mugurasi, depresie, anxietate...”, spune Maria Raducanu, care vă invită să o vedeţi şi să o ascultaţi pe scena Teatrului de Artă Bucureşti.

28
/02
/14

Din cartea scrisă de soţia sa, Romola de Pulszki, aflăm că marele balerin rus s-a născut la 28 februarie 1890, la Kiev, oraşul cu patru sute de biserici, într-o familie de dansatori de origine poloneză.

28
/02
/14

ŞTIAŢI CĂ într-o zi de 28 februarie s–a născut scriitorul şi filozoful Mircea Eliade? După terminarea învățămîntului primar la școala de pe strada Mîntuleasa, Eliade devine elev al Colegiului Spiru Haret fiind coleg cu Arșavir Acterian, Haig Acterian, Petre Viforeanu, Constantin Noica și Barbu Brezianu.Devine interesat de științele naturii și de chimie, ca și de occultism, și a scris piese scurte pe subiecte entomologice. În ciuda tatălui său care era îngrijorat de faptul că-și pune în pericol vederea și așa slabă, Eliade citește cu pasiune şi învăță, fără profesor, italiana și engleza, apucându-se să studize în acelaşi timp persana și ebraica. Opera completă a lui Mircea Eliade cuprinde peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite.

27
/02
/14

Anul 2013 a fost considerat bun pentru cinematografia de calitate. Iar asta se vede, parţial, în nominalizările la premiile Oscar 2014, dar şi prin filmele care au fost ocolite. Câştigătorii vor fi anunţaţi în noaptea de 2 spre 3 martie.

27
/02
/14

Asist la o lecție de profesionalism artistic, ce seamănă prea puțin cu o repetiție, fiind mai degrabă un concert în toată regula, fără lumini și public. Artistul este Ștefan Bănică. Alături de el sunt cele două trupe ale sale, The 50`s şi Rock n roll band, iar repetiţiile sunt dedicate concertelor sale acustice, din data de 7 și 8 martie, de la Circul Globus.

27
/02
/14

Februarie 2014. Zi frumoasă de iarnă nedefinită. Pași adunându-se în sala ce avea să devină pentru aproape două zile cuib de gânduri și rânduri. Și muzică plină de tumult, pasiune și îndemn către meditație. Întrebări și lacrimi.

27
/02
/14

Iris Spiridon mai scoate o piesă de excepție din cufărul cu păpuși vechi. Spectatorii pătrund ȋn sală ca printr-o oglindă fermecată, ȋn toiul unei ședințe de spiritism. Trei tinere ȋn rochii negre invocă spiritul uneia dintre cele mai controversate figuri feminine ale secolului XX.

27
/02
/14

Consilierii generali ai Capitalei vor discută un proiect de hotărâre privind depunerea candidaturii Municipiului Bucuresti la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Ultimul oraş din România ales Capitală Culturală Europeană a fost Sibiu, în 2007.