Hotel Universal, romanul Simonei Sora, va fi publicat în Croaţia
https://www.ziarulmetropolis.ro/hotel-universal-romanul-simonei-sora-va-fi-publicat-in-croatia/

Romanul „Hotel Universal”, de Simona Sora, va apărea în 2014 la editura croată Bozicevic, traducerea fiind semnată de Adrian Dumitru Oproiu şi Ana Brnardic Oproiu.

Un articol de Andrada Văsii|18 noiembrie 2013

Romanul „Hotel Universal“, de Simona Sora, va apărea în 2014 la editura croată Bozicevic, traducerea fiind semnată de Adrian Dumitru Oproiu şi Ana Brnardic Oproiu.

Aceasta este prima traducere a romanului „Hotel Universal”, finalist la Premiul literar „Augustin Frăţilă”, ediţia 2013, şi câştigător al Premiului revistei Accente pentru proză, informează editura Polirom.

„Hotel Universal” a apărut în anul 2012 în colecţia „Ego. Proză” a editurii Polirom şi este în curs de apariţie în colecţia de bestselleruri a editurii, „Top 10+”.

Ficţiune autobiografică şi exerciţiu spiritual, „Hotel Universal” este romanul unei lumi dispărute, o lume amestecată, cosmopolită şi crudă, însă cu valorile esenţiale intacte.

Se spune că, la început, Hotelul Universal se afla exact în centrul Bucureştilor. Loc straniu, cu nenumărate cotloane şi pivniţe încurcate, hotelul de pe Gabroveni a avut mai multe vieţi: a ars de câteva ori, s-a refăcut şi a fost martorul unor dramolete consemnate în cronicile vremurilor.

A supravieţuit, cu multe modificări, perioadei comuniste, iar după 1989 a devenit cămin studenţesc, trăind o a treia viaţă, la fel de imprevizibilă, până să fie revendicat de foştii săi proprietari şi închis recent.

Un Hotel Universal într-un roman senzaţie

„«Hotel Universal» e un roman extraordinar, cu o frază rară, unduioasă, ambiguă (somnambulă?) şi, în acelaşi timp, de mare precizie, cum puţini o au în scrisul românesc; pe umerii acesteia, Simona Sora a construit o lume unică, răvăşitoare, un veac (şi mai bine) de matriarhat (în care şi bărbaţii sunt mai curând femei), ţesut subtil şi profund, senzorial, fantasmal şi spiritual, un veac scăldat în melancolie şi o lume care e, în acelaşi timp, dezechilibrată şi armonioasă.

Citiţi şi: Radu Aldulescu, câştigătorul Premiului Literar „Augustin Frăţilă”

Senzaţia pe care am avut-o la lectură a fost una de frumuseţe răvăşitoare, deşi n-ar trebui să uităm complexitatea, foile şi straturile acestei lumi, adânca lor relevanţă umană şi istorică „, a declarat Sanda Cordoş.

„Cred cu tărie că în Simona Sora se ascunde un prozator cu simţire acută, cu gustul misterului psihologic turnat în retortele unui senzualism ardent. Prea mult, prea subtil şi prea bine se simte autoarea între arcanele scriiturii corporalităţii, ca să nu întrevezi scriitorul «cu adânci păcate» ascuns tăcut şi pânditor, cu cearcăn voluptuos, îndărătul dosarelor bucşite ale grefierului hermeneutic”, spune şi Dan C. Mihăilescu.

Hotel Universal

Coperta romanului „Hotel Universal“

„«Hotel Universal» e o naraţiune fastuoasă şi complexă, rafinată şi enigmatică, vădind legături de sânge literar cu romanele fantast-genealogice ale lui Alice Botez, cu proza lui Ştefan Agopian, dar şi cu estetismul retro al congenerului Filip Florian… «Vecinătatea» cea mai sesizantă îmi pare a fi totuşi «Pe Strada Mântuleasa».

Ca şi în microromanul lui Mircea Eliade (şi ca în «Craii de Curtea-Veche»), Simona Sora reuşeşte să confere identitate estetică şi blazon mitologic unui vestigiu straniu, îmbibat de istorii secrete ale Centrului bucureştean, într-o carte de vârf a prozei noastre din ultimii ani”, a spus, la rândul său, Paul Cernat.

Simona Sora a publicat cronici literare, studii, eseuri, traduceri în reviste culturale române şi străine, prefeţe şi postfeţe la diverse volume de literatură contemporană. A predat la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, notează Mediafax.

A tradus volumul „Crezul meu” de Carlos Fuentes (Editura Curtea Veche, 2005) şi se numără printre autorii antologiilor „Tovarăşe de drum. Experienţa feminină în comunism” (Editura Polirom, 2008) şi „Prima mea carte” (Editura ART, 2011). A publicat eseurile „Regăsirea intimităţii” (Editura Cartea Românească, 2008) şi ,,Ultima Thule.

Foto credit: Cartea Românească, Polirom, romanul Hotel Universal

06
/01
/15

Există literatură care nu se cuvine povestită folosind convenționalul propozițiilor și frazelor. Există literatură pentru care cuvintele – cuvintele simple, unul lângă altul până la sfârșit – sunt îndeajuns. ”Crăiasa Zăpezii” (Polirom, 2014) de Michael Cunningham din înaltul acestei literaturi coboară.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.