In pielea unei jihadiste, în curând în limba română
https://www.ziarulmetropolis.ro/in-pielea-unei-jihadiste-in-curand-in-limba-romana/

Volumul „În pielea unei jihadiste”, de Anna Erelle, care prezintă o mărturie despre filierele de recrutare ale Statului Islamic din perspectiva unei jurnaliste sub acoperire, va fi publicat la editura Polirom şi va fi disponibil în librării din 16 aprilie. Traducerea cărţii a fost realizată de Nicolae Constantinescu.

Un articol de Petre Ivan|9 aprilie 2015

In pielea unei jihadiste / După ce se converteşte la islam, Mélodie îl cunoaşte, pe reţeaua de socializare Facebook, pe şeful francez al unei brigăzi islamiste. În 48 de ore, el „se îndrăgosteşte” de ea, o caută zi şi noapte, o presează să vină în Siria şi să se alăture jihadului şi o cere în căsătorie, promiţându-i o viaţă ca în paradis.

Fata se prinde în joc şi începe să se pregătească în secret de plecare.

Însă, în spatele profilului lui „Mélodie”, se ascunde autoarea cărţii, o tânără jurnalistă care lucrează la un reportaj despre reţelele Statului Islamic – al cărui aparat de propagandă digitală, „jihadul 2.0”, este una dintre cele mai redutabile arme ale sale.

Timp de o lună, autoarea intră în pielea lui Mélodie şi, seară de seară, citeşte confidenţele pe care „pretendentul” ei – un apropiat al lui Abu Bakr al-Baghdadi, autoproclamatul calif al Statului Islamic – i le face online.

Protagonista îşi plănuieşte călătoria în detaliu, însă totul va lua o turnură neprevăzută.

„O anchetă excelentă, trăită din interior… O carte care se citeşte ca un thriller”, scrie publicaţia Paris Match.

Aflându-se încă sub ameninţare în urma publicării acestei anchete-şoc, jurnalista „Anna Erelle” nu îşi poate dezvălui adevărata identitate.

Foto: In pielea unei jihadiste – facebook

05
/04
/18

Cel mai tînăr autor debutează la Polirom cu volumul Tata, eu glumesc serios! Volumul, ilustrat de Bogdan, Jan şi Julian Achimescu, cu o postfaţă semnată de Pavel Şuşară, a apărut în urma unui dialog savuros tată-fiu (Robert Şerban - Tudor Şerban), care s-a întins pe o perioadă de patru ani şi pare că nu s-a încheiat încă. 

27
/03
/18

Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, dar și ziua în care sărbătorim un secol de la Unirea Basarabiei cu România, prilej de a readuce în prim plan, pentru o clipă, câțiva dintre artiștii născuți pe teritoriul actual al Basarabiei și deveniți parte integrantă a memoriei, identității și culturii naționale.

25
/03
/18

Publicitar, prozator, dramaturg, Alex Tocilescu (40 de ani) este unul dintre cei mai în vogă oameni de litere din România zilelor noastre. Este foarte urmărit pe rețelele de socializare, unde a dobândit o simpatie aparte pentru fotografiile cu pisicile sale (însoțite de câteva gânduri ale felinelor).

23
/03
/18

Scrisă și regizată de Guillermo del Toro, versiunea cinematografică a romanului Forma apei/ The Shape of Water a intrat în cinematografele din România în data de 23 februarie 2018. Romanul a apărut în această săptămână în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Veronicăi D. Niculescu.

21
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Misticismul ebraic își găsește expresia concentrată în Cabala. Este o doctrină esoterică despre Dumnezeu și Univers ca formă foarte veche a revelației (de aici și sensul literar al cuvântului cabala, tradiție), transmisă de un lung șir de inițiați.

20
/03
/18

Pornim, astăzi, pe urmele scriitorului de Nobel Gabriel Garcia Marquez (născut într-o zi de 6 martie), prin câteva din multele orașe care l-au găzduit.

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.