Între Est şi Vest Pictură rusă din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României Secolele XVI –XX
https://www.ziarulmetropolis.ro/intre-est-si-vest-pictura-rusa-din-patrimoniul-muzeului-national-de-arta-al-romaniei-secolele-xvi-xx/

Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul până pe 28 aprilie 2013 la expoziţia Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI – XX, deschisă în Sălile Kretzulescu. Curatorul expoziţiei  Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR este Mariana Dragu, specialist în cadrul Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului. Pentru prima dată […]

Un articol de Andrada Văsii|22 februarie 2013

Muzeul Naţional de Artă al României invită publicul până pe 28 aprilie 2013 la expoziţia Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, secolele XVI – XX, deschisă în Sălile Kretzulescu. Curatorul expoziţiei  Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR este Mariana Dragu, specialist în cadrul Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului.

Pentru prima dată după mai bine de 20 de ani, publicul are prilejul să se (re)întâlnească cu 59 de lucrări de artă rusă – 31 de icoane şi 28 de picturi din colecţiile Secţiei de Artă Europeană şi Decorativă a muzeului – creaţii semnificative pentru intervalul cronologic dintre secolele XVI-XX.

Aceste lucrări din Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR readuc în atenţia publicului un patrimoniu valoros, mai puţin cunoscut dar conservat şi restaurat cu grijă pe parcursul ultimelor două decenii.

Selecţia lucrărilor de la Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR ilustrează, prin câteva exemple reprezentative, evoluţia unei şcoli de pictură care a început sub semnul artei bizantine, a continuat sub influenţa celei occidentale, ajungând la începutul secolului XX să contribuie la schimbarea profundă a artei europene.

Icoanele prezente în expoziţia  Între Est şi Vest. Pictură rusă din patrimoniul MNAR, precum Arhanghelul Gavril (sec. XVI, Şcoala din Novgorod), sunt exemple strălucite ale stilului inconfundabil al iconarilor ruşi, care evoluează de la fidelitatea faţă de arta bizantină, spre o mai mare fluiditate a desenului şi o cromatică vie şi strălucitoare. Marcată până spre sfârşitul secolului al XIX-lea de influenţa unor pictori precum Teofan Grecul sau Andrei Rubliov, pictura rusă îmbină vechiile tradiţii cu influenţe europene occidentale, atingând un mare rafinament tehnic.

Reformele impuse de Petru cel Mare în secolul al XVIII-lea declanşează modernizarea Rusiei dar şi declinul stilisticii bizantine a artei icoanelor. Efectele în domeniul artei se manifestă prin înfiinţarea şcolii ruse de pictură de şevalet şi constituirea primelor colecţii de artă occidentală. Noua generaţie de pictori ruşi aduce, în secolul al XIX-lea, sincronizarea artei ruse cu mişcările şi curentele artistice europene. Ei observă şi redau cât mai fidel, în stil realist, natura Rusiei şi înfăţişarea oamenilor simpli din popor (Toamnă pe Volga de Konstantin Ivanovici Gorbatov, Peisaj cu personaje de Ilia Efimovici Repin,Interior caucazian de N. Şacilov), inspirându-se din literatură, din tradiţiile şi obiceiurile populare în încercarea de a ilustra specificul „sufletului rus” (Dans rusesc de Filip Andreevici Maliavin).

22
/02
/24

Niki (12 ani) și Vika (11 ani) se întâlnesc pentru prima dată în metroul din Harkiv, unde familiile lor s-au refugiat de război. O poveste de dragoste neașteptată și emoționantă, care ne amintește că empatia, generozitatea și speranța în ceilalți sunt singurele lucruri care ne pot salva umanitatea pe timp de război.

22
/02
/24

Pe 27 februarie se împlinesc 2 ani de la dispariţia regizorului Nicolae Corjos, autorul celebrelor filme Liceenii şi Declaraţie de dragoste. Mai multe televiziuni vor puncta momentul, cu totul excepţională fiind iniţiativa postul de televiziune prin cablu Cinemaraton care pe 27 februarie va difuza întreaga zi titluri din filmografia lui Nicolae Corjos, atât filme artistice, cât şi documentare şi interviuri cu acesta.

21
/02
/24

Producția este adaptarea live-action a îndrăgitului serial de animație și urmărește aventurile lui Aang, tânărul avatar, în încercarea de a stăpâni cele patru elemente (Apă, Pământ, Foc, Aer), pentru a reinstaura echilibrul într-o lume amenințată de înfricoșătoarea Națiune a Focului. Serialul va avea premiera globală pe 22 februarie 2024, doar pe Netflix.

20
/02
/24

De vineri, 23 februarie, în 15 orașe din România va putea fi urmărit unul dintre cele mai premiate și apreciate filme din ultimul an: Sauna Secretelor / Smoke Sauna Sisterhood (regia Anna Hints), proaspăt distins cu trofeul pentru Cel mai bun documentar al anului la Premiile Academiei Europene din Film 2023, inclus de prestigioasa publicație The New York Times în Top 10 al celor mai valoroase filme din 2023.

20
/02
/24

După cum ne-am obișnuit în ultimii 3 ani, luna februarie marchează primul anunț de artiști al Jazz in the Park! Primele nume confirmate la ediția a XII-a sunt: Cymande (UK), Avishai Cohen Trio (IL), Manu Katche (FR), Tigran Hamasyan Trio (AM), Jazzanova Live (DE), Kinga Glyk (POL), KRiSPER (RO), Amphitrio (RO), Oreglo (UK) și Wasted Generation (IT)!

20
/02
/24

Horia, filmul de debut în lungmetraj al regizoarei Ana-Maria Comănescu, va fi lansat pe marile ecrane din țară în 10 aprilie și este distribuit de August Film. Vladimir Țeca, Angelina Pavel sunt în rolurile principale. Din distribuție mai fac parte Liviu Cheloiu, Daniela Nane,  Mihaela Velicu, Dragoș Olaru și Robert Onofrei.