Ioan Drăgan: România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului XIX
https://www.ziarulmetropolis.ro/ioan-dragan-romania-nu-si-mai-poate-permite-cantonarea-institutiei-la-nivelul-secolului-xix/

România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, a afirmat vineri directorul Arhivelor Naţionale, dr. Ioan Drăgan, în deschiderea, la Biblioteca Naţională a României, a unei conferinţe internaţionale dedicate arhivelor, istoriei şi politicii României secolelor XIX-XXI. „România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, impunându-se de urgenţă […]

Un articol de |21 septembrie 2012

România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, a afirmat vineri directorul Arhivelor Naţionale, dr. Ioan Drăgan, în deschiderea, la Biblioteca Naţională a României, a unei conferinţe internaţionale dedicate arhivelor, istoriei şi politicii României secolelor XIX-XXI.

„România nu-şi mai poate permite cantonarea instituţiei la nivelul secolului al XIX-lea, impunându-se de urgenţă reforma Arhivelor, printr-o nouă politică a arhivelor în ţara noastră, o politică responsabilă, care să le aducă la nivelul secolului XXI”, a spus Drăgan.

Directorul Arhivelor Naţionale a apreciat că evenimentul se doreşte „un moment de reflecţie asupra rolului arhivelor în societatea românească la acest început dificil şi provocator la început de mileniu”.

El a vorbit despre importanţa acordată arhivelor de diferite organisme internaţionale – ONU şi Uniunea Europeană -, precum şi rolului acestora într-o guvernare responsabilă, bazată pe faptul că nu există democraţie fără arhive.

Dr. Costin Feneşan, fost director al Arhivelor Naţionale, a subliniat că este nevoie de constituirea Arhivelor Naţionale ca o agenţie naţională, de scoaterea din subordinea MAI şi trecerea în subordinea Parlamentului.

„Câtă vreme nu se va produce acest reviriment esenţial, arhivele noastre vor rămâne o Cenuşăreasă. (…) Ne întoarcem în comuna primitivă a arhivelor”, a fost de părere Feneşan, accentuând necesitatea aprobării unei noi Legi a Arhivelor Naţionale, cea veche, „care zace de mai mulţi ani prin Parlament, devenind caducă”.

De asemenea, fostul director al Arhivelor a susţinut că este necesară fidelizarea personalului arhivelor, trimiterea acestuia la specializări în străinătate, precum şi susţinerea financiară a Arhivelor, propunând, în acest sens, instituirea unei taxe sub forma timbrului arhivistic.

Mihaela Secherneş, director în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), a prezentat mesajul secretarului de stat pentru comunităţile locale Mihai Viorel Fifor, în care a fost exprimată aprecierea MAI pentru modul în care instituţia Arhivelor Naţionale şi-a îndeplinit rolul în restaurarea libertăţilor şi drepturilor democratice ale cetăţenilor României.

Mărturisind că relaţia sa cu arhivele este atât una personală, deoarece, copil fiind, se juca în curtea Arhivelor Statului, cât şi profesională, prof. univ. dr. Zoe Petre, de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti, a afirmat nu există stat în istoria umanităţii care să nu aibă arhive.

Ea a apreciat că relaţia cu textul scris în perioada comunistă era „mai degrabă schizoidă”, dar că, pe de altă parte, în Occident, partea de cultură orală, care stă la obârşia oricărei culturi literare şi artistice, a fost demult uitată.

Prof. Zoe Petre consideră că aparenţa birocratică nazistă sau comunistă a arhivării tuturor documentelor care să păstreze memoria peste timp este doar o iluzie, în spatele birocratului aflându-se întotdeauna cel care şterge urmele.

„Absolutizarea documentului scris echivala în comunism cu o amputare a memoriei”, a spus Zoe Petre, convinsă că fără martor orice păstrare a memoriei în documente scrise este numai iluzie.

Acad. Şerban Papacostea, care a afirmat că un sistem de arhivă bine organizat este o garanţie a bunei guvernări a unei societăţi, a rememorat arestarea sa de pe stradă, încarcerarea la Jilava şi trimiterea la Capul Midia pentru păcatul de a fi frecventat un institut cultural străin din Capitală, dar şi desfiinţarea Facultăţii de arhivistică de la Universitatea Bucureşti, din ordinul lui Leonte Răutu.

În cadrul conferinţei, care se va desfăşura vineri şi sâmbătă, vor fi prezentate 52 de comunicări pe diverse teme de specialitate, precum: Teorie arhivistică; Accesul la Arhive; Digitalizare şi tehnologii informaţionale; Din istoricul instituţional al Arhivelor româneşti; Utilizarea documentului de Arhivă; Profesia de arhivist; Distrugeri şi evacuări de arhive; Arhive dincolo de Arhivele Naţionale; Arhivele şi comunismul.

Evenimentul este organizat de Arhivele Naţionale şi Asociaţia Generală a Arhiviştilor din România, în colaborare cu Unitatea Arhive Diplomatice din Ministerul Afacerilor Externe, Banca Naţională a României, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Biblioteca Naţională a României, Uniunea Naţională a Notarilor Publici, Casa de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş, Fundaţia Konrad Adenauer şi Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Cu aceeaşi ocazie, la sediul Arhivelor Naţionale va fi vernisată vineri expoziţia intitulată „Arhivele Statului, 1831-1990”, care va fi deschisă până pe 21 decembrie.

 

Sursa: Agerpres

10
/02
/20

Vineri, 14 februarie, ora 19.00, Sala Radio este gazda unui concert cu doi invitați speciali aplaudați pe scenele internaționale: tânărul dirijor Kahchun Wong (33 de ani), primul muzician asiatic care a câștigat prestigioasa competiție internațională de dirijat „Gustav Mahler” (Germania, 2016) și violonistul român Valentin Șerban, membru al orchestrei Les Dissonances din Paris.

10
/02
/20

În această noapte, la Los Angeles, s-a desfășurat cea de-a 92-a gală a premiilor Oscar. Marea surpriză a fost că filmul sud-coreean „Parasite” a câștigat atât la categoria cel mai bun film, cât și la categoria cel mai bun film într-o limbă străină.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

07
/02
/20

Volumul colectiv bilingv Teatrul.ro 30. Noi nume / Theatre.ro 30. New Entries coordonat de criticul de teatru Oltița Cîntec se lansează sâmbătă, 8 februarie 2020, ora 18:30, la Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova. Materialul reunește portretele a 30 de artiști care s-au impus după momentul 1989. Printre aceștia și regizorii Naționalului craiovean – Radu Afrim și Bobi Pricop.

07
/02
/20

Cum alegi un spectacol, într-un peisaj teatral în care se produc sute, şi nu toate sunt capodopere? Ziarul Metropolis îţi oferă cinci motive pentru care să alegi un spectacol – o hartă şi o busolă, ca să nu te rătăceşti în pădurea deasă a teatrului românesc…

07
/02
/20

Victor Morozov studiază în prezent teoria de cinema în Franţa şi Irlanda. Recent, alături de colegi din SUA, Franţa, Chile, Nigeria şi Madagascar, a participat la programul dedicat tinerilor critici al Festivalului de Film de la Rotterdam, de unde ne-a trimis o primă relatare, despre trei lungmetraje asiatice.

07
/02
/20

Născut în 1955, la Piatra Neamț, regizorul Alexandru Dabija împlinește pe 13 februarie 65 de ani, prilej cu care Casa de Producție TVR vă invită să urmăriți una dintre comediile cele mai spumoase ale anilor ’90, „Scapino” de Molière, în regia sa.

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

Page 5 of 861« First...34567...102030...Last »