Bartolomeu Anania despre Dumitru Staniloae
https://www.ziarulmetropolis.ro/ips-bartolomeu-anania-despre-parintele-staniloae/

În urmă cu mai bine de un secol, într-o zi de 16 noiembrie (1903) se năştea Dumitru Staniloae, autoritate proeminentă a teologiei europene şi cel mai mare teolog român. Membru titular al Academiei Române, Părintele Staniloae a lucrat vreme de 45 de ani la traducerea lucrării „Filocalia sfintelor nevoinţe ale desăvârşirii” (în douăsprezece volume).

Un articol de Petre Ivan|16 noiembrie 2015

Ne reamintim, cu ocazia aniversării marelui nostru teolog, o întâmplare relatată de Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu, plecat dintre noi în urmă cu 4 ani, la vârsta de 89 de ani.

„A fost o vreme când lucram împreună – spune Anania -, în aceeași încăpere din incinta Antimului, pe un etaj căptușit cu cerneală. Ieșiserăm de la Ajud, așteptam să ne crească părul și scriam pentru reviste, măcar că încă nu aveam «drept de semnătură»: el, Stăniloae, trebuia să se iscălească nu-știu-cum, un pseudonim la adăpostul căruia își putea agonisi câțiva bănuți prentru el și familie.”, .

Atunci l-am văzut cum lucrează, și nu știam dacă trebuie să-l invidiez ori să-l admir. Mai-tânărul său coleg, învățat să-nvârtă de douăzeci de ori cuvântul în vârful condeiului, se surprindea fascinat de repeziciunea cu care Profesorul era în stare să aștearnă câteva zeci de pagini parcă dintr-o răsuflare, rând după rând, filă după filă, cu scrisul său aproape imposibil, urât, lăbărțat, dezordonat, eliptic, în desăvârșit contrast cu ordinea de cristal a unui intelect cosmic de-abia ghicit între două căpițe de hârtie. Rar câte-o ștersătură, tot atât de rară verificarea, din fugă, a unui citat patristic. Omul nu părea că mucezise cinci ani în pușcărie; totul într-însul se păstrase rotund și curat, într-un tezaur care nu mai putea fi memorie: era trăire. – ÎPS Bartolomeu Anania, despre Părintele Staniloae

„Ei da, când ajungi să-L trăiești plenar pe Dumnezeu, nu mai e nevoie să-L ții minte, că te ține El. Atunci, urmărindu-L pe Stăniloae cum scrie, am știut că există o febră a Duhului Sfânt: o învăpăiere a celor aleși de Domnul să-I tălmăcească-n cuvinte ceea ce scrisese El, tainic, pe nisip” – a rememorat ÎPS Bartolomeu Anania

Dumitru Stăniloae, scurtă biografie

Dumitru Stăniloae s-a născut la Vlădeni, în Comitatul Braşov, fiind ultimul dintre cei cinci copii ai lui Irimie şi Rebecăi Stăniloae, nepoată de preot. În 1917 pleacă la Braşov, pentru a urma cursurile Liceului confesional umanist „Andrei Şaguna”.

Cinci ani mai târziu, primeşte o bursă în cadrul Universităţii din Cernăuţi, dar, dezamăgit de manualele şi metodele scolastice, părăseşte Universitatea după un an. Între 1923 şi 1924 urmează cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii Bucureşti.

Urmează un periplu prin Europa (Munchen, Berlin, Paris), iar în 1932 revine în ţară, unde este hirotonisit preot, pe 25 septembrie.

După cel de-al Doilea Război Mondial, încep persecutiile din partea regimului comunist, fiind obligat, în 1946, să renunţe la rectoratul Academiei Teologice, la cererea lui Petru Groza.

Pe 5 septembrie 1958, este reţinut de Securitate alături de membrii mişcării Rugul Aprins, din care nu făcea parte, dar la ale cărei întâlniri participa. În 1959 este dus la penitenciarul Aiud, unde este ţinut luni întregi în regim de izolare. Este eliberat în 1963.

În 1968 este invitat la Freiburg şi Heidelberg, de către profesorul Paul Miron, pentru a susţine conferinţe, iar în 1969 conferenţiază la Oxford. Merge la Vatican, ca membru al delegaţiei B.O.R., în 1971.

În 1990 devine membru corespondent al Academiei Române, iar din 1991 este membru titular, în acelaşi an fiind numit Doctor Honoris Causa al Facultăţii de Teologie din Atena. În 1992 primeşte titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti. Trece la cele sfinte pe 5 octombrie, 1993.

Foto: Dumitru Staniloae – wikipedia

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.