Ce este existenţa? Dar cunoaşterea şi, mai ales, care e cea mai bună cale să ajungem la ea? Ce ar trebui să conteze cel mai mult pentru noi, oamenii, şi cum ar trebui să trăim la nivel individual şi social, cum să ducem vieţi pline de sens?
Un articol de Ziarul Metropolis|16 august 2022
Din zorii umanității și până în zilele noastre, aceste întrebări esențiale despre natura umană, univers, societate, viață și sensul ei au dat naștere filozofiei. Filosoful G.H. Lewes în secolul al 19-lea și Bertrand Russell cu cartea sa cult „Istoria filosofiei occidentale” în secolul următor au oferit „o invitație și o poartă de intrare” în fascinanta lume a ideilor. Filosoful britanic A.C. Grayling intră în acest dialog de idei și oferă o replică în contemporaneitate, prin volumul Istoria filosofiei, publicat de Editura Trei. „Ambiția este de a reitera realizarea lor în zilele noastre și de a suplimenta demersul, privind nu doar (deși mai ales) spre tradiția occidentală, ci și dincolo de ea, către celelalte mari tradiții de gândire — indiană, chineză și arabo-persană —, chiar dacă numai în linii mari, pentru a face unele comparații”.
Într-un volum de peste 600 de pagini, A.C. Grayling realizează o prezentare generală a istoriei filosofiei destinată atât publicului larg, cât și celor care se specializează în domeniu. Indiferent de nivelul de pregătire, cititorii sunt invitați să pornească alături de unul dintre cei mai autorizați specialiști în filosofie într-o pasionantă aventură a ideilor care acoperă mai mult de 100 de gânditori și o perioadă de 2500 de ani. A.C. Grayling realizează o prezentare a celor mai importante idei filosofice de la gânditorii presocratici până în zilele noastre. De la Thales, Pitagora și sofiști, la „titanii” filozofiei antice – Socrate, Platon și Aristotel – trecând prin marile curente de gândire (cinism, epicureism, stoicism, scepticism și neoplatonism), A.C. Grayling invită cititorii în universul filosofiei medievale și a Renașterii.
Fostul profesor de filosofie la Universitatea din Londra, A.C. Grayling urmărește în Istoria filosofiei apariția gândirii moderne, începând cu Francis Bacon. Autorul dedică spații largi ideilor dezvoltate de Descartes, Spinoza, Locke, Leibniz sau Kant și se oprește asupra iluminismului secolului al 18-lea. Marile idei ale secolului al 19-lea așa cum apar la Hegel, Schopenhauer, Mill, Marx sau Nietzsche sunt analizate de A.C. Grayling, înainte de a trece la filozofia secolului 20. Principalele direcții ale istoriei filosofiei (filosofia limbajului, politică, feministă, etica, filosofia minții) sunt detaliat explicate de profesorul Grayling, care nu neglijează nici filosofia continentală, de la Husserl, Heidegger și Sartre, la Ricoeur și Derrida.
Marea noutate a Istoriei filosofiei lui Grayling este că, pe lângă tradiția de gândire occidentală, face referire și la cea orientală. „Trec în revistă și filosofia indiană, chineză, arabă și persană (la care adaug o scurtă analiză a filosofiei în Africa), pentru a nota câteva similitudini și diferențe între marile tradiții de gândire. (…) În fiecare caz în parte, m-am concentrat, de nevoie, asupra principalelor figuri și idei, iar în cazul tradițiilor neoccidentale, scriu precum un spectator care observă lucrurile de pe cealaltă parte a unei bariere lingvistice, având extrem de puțin acces la sanscrită, pali și chineza antică, și deloc la arabă”, explică A.C. Grayling.
„Filosofia este refuzul de a fi leneș în privința marilor întrebări”, este de părere fostul profesor la Universitatea din Londra, care crede că marea aventură a filosofiei începe de la două întrebări „profunde și fundamentale”: Ce există? și Ce contează?
Timp de mai bine de două milenii, gânditori ai lumii din secole diferite s-au angajat într-o confruntare a ideilor, care a avut consecințe dintre cele mai importante asupra evoluției umanității. A.C. Grayling atrage atenția că întrebările pe care și le-au pus personalități precum Copernic, Galileo, Newton și răspunsurile pe care le-au găsit au condus la nașterea științei moderne. În următoarele două secole, filosofii interesați de lingvistică, sociologie și psihologie au dat naștere la științele sociale, iar în secolul 20, „filosofia și logica au jucat un rol major în apariția informaticii și științei cognitive”.
„Noi, oamenii, ocupăm un petic de lumină în marele întuneric al ignoranței”, spune A.C. Grayling, subliniind că rolul filosofiei este de a scruta aceste tenebre și de a descoperi formele care se află acolo. Și, „chiar dacă majoritatea oamenilor se teme să accepte provocarea de a gândi (Russell a spus: „Majoritatea oamenilor mai degrabă ar muri decât să gândească și cei mai mulți chiar o fac“), ei tot ajung să se confrunte destul de des cu tot felul de întrebări filosofice: despre ce este corect și ce este greșit, despre ce alegere să facă în vreo privință fundamentală, despre ce înseamnă asta cu adevărat. În felul acesta, fiecare este câteodată filosof; fiecare participă. Iar asta ne face pe toți jucători în istoria filosofiei”, scrie A.C. Grayling în Istoria filosofiei, carte publicată de Grupul Editorial Trei.
