Istoria jurnalismului din România in date lansata la Palatul Sutu
https://www.ziarulmetropolis.ro/istoria-jurnalismului-din-romania-in-date-lansata-la-palatul-sutu/

Volumul „Istoria jurnalismului din România în date”, o carte de 1.414 pagini, format mare, la care au lucrat 120 de specialişti sub coordonarea conf. dr. Marian Petcu, a fost lansat luni la Palatul Şuţu – Muzeul Municipiului Bucureşti.  Ioan Matei, din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), a caracterizat noua enciclopedie ca fiind „o […]

Un articol de Andrada Văsii|27 noiembrie 2012

Volumul „Istoria jurnalismului din România în date”, o carte de 1.414 pagini, format mare, la care au lucrat 120 de specialişti sub coordonarea conf. dr. Marian Petcu, a fost lansat luni la Palatul Şuţu – Muzeul Municipiului Bucureşti.

 Ioan Matei, din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN), a caracterizat noua enciclopedie ca fiind „o operă de mare greutate, prima şi singura pe această temă”.

„Am ţinut-o în mână. Aşa ceva mi s-a întâmplat cu ‘Istoria literaturii române de la origini până în prezent’ de George Călinescu”, a spus Ioan Matei, precizând că aceasta e o lucrare densă, care încă mai are loc de completări pe care este sigur că autorul le va aduce.

Ilie Rad, de la Universitatea Babeş Bolyai, a apreciat că lucrarea este o premieră şi prin inventarierea publicaţiilor minorităţilor din România, autorul „relegitimând interesul pentru istoria presei”, aceasta devenind o disciplină obligatorie în instituţiile de învăţământ superior dedicate jurnalismului.

El a subliniat că Marian Petcu a elaborat această lucrare sub principiul voluntariatului, el rămânând şi după aceasta „un om generos, doldora de idei”.

Şi Ilie Rad a amintit similitudinile cu „Istoria…” lui Călinescu, lucrare apărută în aceleaşi condiţii de criză şi emanând acelaşi optimism, profesorul Rad sugerând Academiei Române să-l propună la un premiu, iar Ministerului Educaţiei să scoată la concurs un post de profesor pentru conf. dr. Marian Petcu.

„Carte frumoasă cinste cui te-a coordonat!”, a spus în încheierea cuvântului său Ilie Rad, aplaudat îndelung de cei prezenţi.

Şi sociologul Zoltan Rostas a omagiat „perseverenţa şi tenacitatea regăţeană, asemenea celei a lui Dimitrie Gusti”, care l-au caracterizat pe Marian Petcu, iar gazetarul Neagu Udroiu a afirmat că „Istoria jurnalismului din România în date” reprezintă o lucrare importantă, asemeni unei lucrări a lui Nicolae Iorga, „Istoria presei româneşti”.

Marian Petcu a caracterizat evenimentul drept „o sărbătoare” a echipei cu care a realizat această carte „faraonică” şi a mărturisit că lucrarea sa, din cauza faptului că nu a fost finanţată, reprezintă „ultimul mare proiect comunist”, canalul său Dunăre-Marea Neagră.

Potrivit acestuia, enciclopedia se doreşte „un subtitut al doritului Tratat de istoria presei, care nu va apărea probabil niciodată”, Petcu amintind că în istoria presei româneşti au fost şi momente mai palpitante ori mai luminoase.

„Cred că lucrarea satisface nevoile unui număr mai mare de cititori, şi istoricii şi sociologii o vor găsi cred interesantă”, a afirmat Petcu.

El a anunţat că lucrează la un ”Dicţionar de comunicare şi termeni asociaţi”, coordonând un colectiv de 50 de persoane din cinci ţări. „Sper să vi-l prezentăm în doi ani”, a spus acesta.

În cadrul evenimentului Ioan Matei a înmânat lui Biţi Caragiale o diplomă pentru excelenţă în exercitarea profesiei de jurnalist.

Prima enciclopedie cronologică a jurnalismului din România, lucrarea, apărută la Editura Polirom, cu susţinerea financiară a Administraţiei Fondului Cultural Naţional, include în articolele ei 18.000 de publicaţii periodice, radiouri, televiziuni, agenţii de presă, precum şi 33.500 de jurnalişti şi publicişti.

Totodată, sunt acoperiţi 280 de ani de presă în România – din 1731 până în 2011 – şi sunt oferite pentru prima oară informaţii relevante nu numai despre producţia jurnalistică de limba română, ci şi despre cea a comunităţilor maghiară, germană, evreiască, bulgară, sârbă, rusă etc.

Potrivit Polirom, enciclopedia este un volum util pentru toţi cei interesaţi de istoria jurnalismului şi a culturii române, ce face posibile cercetări ale presei pe perioade determinate, marcări ale unor aniversări şi comemorări, comparaţii între ani şi etape din evoluţia presei sau analize ale transformărilor legislaţiei presei.

Un proiect de anvergură la care au lucrat timp de patru ani peste 100 de specialişti – profesori, cercetători, bibliotecari, arhivişti, jurnalişti -, alături de studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la universităţi publice din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Sibiu, enciclopedia poate fi găsită în librării la preţul de 115 lei.

Licenţiat în jurnalism, doctor în sociologie, conferenţiar la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti, Marian Petcu a fondat şi condus revistele ştiinţifice „Jurnalism & Comunicare”, „Revista Română de Istorie a Presei”, „Studii şi Cercetări de Istorie a Presei”.

Printre lucrările sale se numără „10 teme de istorie a jurnalismului” (2012); „Jurnalist în România – istoria unei profesii” (2005), „Cenzura în spaţiul cultural românesc” (coord., 2005), „O istorie ilustrată a publicităţii româneşti” (2002), „Sociologia mass-media” (2002), „Tipologia presei româneşti” (2000).

Sursa: Mediafax

04
/10
/14

Pe 13 Octombrie la ora 20.00, Teatrul În Culise vă așteaptă în Piața Națiunile Unite nr. 3-5 (Imago Pub) să vizionați în premieră un spectacol australian de teatru-dans: WALK IN BEAUTY. Regizat de Geoffrey Sykes, acest performance ”experimental” vă promite un mix interesant între dans, poezie, imagine și muzică.

04
/10
/14

Cea de-a noua ediție a celui mai important eveniment dedicat dansului contemporan și performance-ului din România, eXplore dance festival — Bucharest International Contemporary Dance and Performance Festival a început la WASP — Working Art Spance and Production.

03
/10
/14

Un roman tulburător, în care sînt îmbinate subtil o varietate de teme: copilăria, inocenţa, înstrăinarea, confruntarea mentalităţilor, relaţiile de cuplu sau reconfigurarea identităţii. Un nou roman de Dan Lungu, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, a apărut în această săptămînă în colecţia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom, şi în ediţie digitală.

03
/10
/14

Cea de-a treia ediție a Festivalului de Arte Noi InnerSound a adus la București 70 de artiști din 10 țări și o seară unică, dedicată filmului mut de scurtmetraj: Regizorul Gabriel Durlan (România) a câștigat Trofeul InnerSound pentru filmul “ÎnCerc”. Muzica a fost scrisă de Șerban Marcu (Cluj)

03
/10
/14

Scurtmetrajul de ficțiune O Lume Nouă (r. Luiza Pârvu, scenariul Toma Peiu, România – Ungaria – SUA, 2014), va putea fi văzut pentru prima oară în afara României în cadrul Festvalului Internațional de Film Central și Est European Let’s CEE de la Viena (2-11 octombrie 2014). Filmul va fi proiectat în cadrul programului de scurtmetraj Viață și Moarte, sâmbătă, 4 octombrie, de la ora 14:00 și joi, 9 octombrie, de la 15:00, la Village Cinema.

03
/10
/14

Competiția de lungmetraje din cea de-a doua zi a Dracula Film: Horor & Fantasy Festival de la Braşov a propus trei filme venite din culturi diferite (americană, franceză și irlandeză), bine jucate și bine regizate.

03
/10
/14

În perioada 25 - 29 octombrie 2014, Teatrul Metropolis este invitat să participe cu trei producţii remarcabile la cea de-a XVIII-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru: LECŢIA DE VIOLONCEL, TARTUFFE sau IMPOSTORUL şi VOCEA UMANĂ, care se vor juca la sediul Teatrului Metropolis, din strada Mihai Eminescu nr. 89.

03
/10
/14

Ştiţi că populara serie B.D., regizată de Mircea Drăgan şi având în distribuţie actori ca: Toma Caragiu, Dem Rădulescu, Puiu Călinescu, Jean Constantin, Iurie Darie, Sebastian Papaiani, George Mihăiță sau Dumitru Furdui, nu ar fi existat dacă Lucian Pintilie nu realiza "Reconstituirea" (1968)?

03
/10
/14

Scriitorul britanic David Lodge s-a întâlnit cu publicul din România miercuri seară, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT). David Lodge a vorbit şi despre traducerile cărţilor sale, spunând că el depinde foarte mult de traducătorii din ţările unde se publică volumele sale, întrucât nu cunoaşte limbile în care acestea apar.