Julian Barnes în dialog cu Cătălin Ștefănescu la Humanitas Cișmigiu
https://www.ziarulmetropolis.ro/julian-barnes-in-dialog-cu-catalin-stefanescu-la-humanitas-cismigiu/

Cel mai recent roman al lui Julian Barnes, „Zgomotul timpului” o biografie ficţională a compozitorului Dmitri Șostacovici va prilejui un dialog între celebrul scriitor şi realizatorul Tv Cătălin Ștefănescu prin FaceTime.

Un articol de Liliana Matei|8 noiembrie 2016

Evenimentul dedicat autorului britanic și noului roman va avea loc luni, 28 noiembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Julian Barnes va purta un dialog cu realizatorul TV Cătălin Ștefănescu prin FaceTime.

Accesul la eveniment este gratuit dar se face pe baza unei rezervări prealabile prin eventbook.ro.

„Zgomotul timpului” – o biografie ficțională – se concentrează pe viața compozitorului Dmitri Șostacovici, care se află în postura ingrată a celor mai mulți dintre intelectualii și artiștii din blocul sovietic: aceea de a colabora cu un regim opresiv sau de a fi o victimă a lui. Proza lui Barnes îmbină detaliile biografice cotidiene cu situații și observații care ridică probleme universale: raportul artă-putere politică, limitele curajului în fața opresiunii sau exigențele morale uneori fatal de mari.

Julian Barnes prezintă cu lumini și umbre destinul unui mare muzician, dar și drumul parcurs de Uniunea Sovietică, într-o strălucită explorare a sensului și a locului artei în societate. Este anul 1935 și tânărul compozitor Șostacovici se teme pentru viața sa, căci Stalin e brusc interesat de muzica lui. Artistul e sigur că va sfârși în Siberia și privește în urmă la propria viață. Totuși, are noroc și nu devine o victimă. Însă prețul e mare: capitularea în fața regimului.

„O ambițioasă alegorie orwelliană despre dificultățile întâmpinate de artiști în societățile totalitare și o parabolă kafkiană despre eforturile unui om fricos de a se lupta cu o realitate suprarealistă“ scrie The New York Times.

Volumul se va lansa în cadrul Gaudeamus, la standul editurii Nemira, sâmbătă, 19 noiembrie, de la ora 13.00.

06
/01
/15

Există literatură care nu se cuvine povestită folosind convenționalul propozițiilor și frazelor. Există literatură pentru care cuvintele – cuvintele simple, unul lângă altul până la sfârșit – sunt îndeajuns. ”Crăiasa Zăpezii” (Polirom, 2014) de Michael Cunningham din înaltul acestei literaturi coboară.

05
/01
/15

Cărţi ale unor autori consacraţi, precum Mircea Cărtărescu, Lucian Boia şi Vladimir Tismăneanu, volumul "Scrisori pentru Vera", de Vladimir Nabokov, şi o serie de romane politice - la 25 de ani de la abolirea sistemului comunist - se numără printre noutăţile editoriale pregătite pentru anul 2015.

29
/12
/14

Cel mai mare poet al Rusiei a avut parte de glorie, a trăit drama exilului şi, ca toate personajele pe care le-a creat, a avut o viaţă fascinantă, Aleksandr Sergheevici Puskin s-a născut în iunie 1799 şi a murit în în februarie 1837, în urma unui duel. Se spune despre el că s-a iubit cu 113 femei.

26
/12
/14

Scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai editurilor româneşti recomandă pasionaţilor de literatură să citească în vacanţa de Crăciun titluri ale unor scriitori laureaţi ai premiului Nobel, volume de poezii, dar şi cărţi pentru copii, acestea fiind doar o parte dintre "ofertele" de sărbători.

23
/12
/14

Captivi (Polirom, ed. a II-a, 2011), de Norman Manea, „un roman uimitor despre România postbelică, despre limbă, identitate şi pierdere”, a fost publicat în această lună de prestigioasa editură americană New Directions.

17
/12
/14

Librăria Eminescu a găzduit lansarea volumului „O viață și toate începuturile”, al tinerei scriitoare Alexandra Neacșu, vineri, 12 decembrie. Cartea a fost publicată de Compania Passe-Partout Dan Puric și are o prefaţă semnată de Dan Puric.

17
/12
/14

Columbia va emite în curând bancnote cu efigia scriitorului Gabriel Garcia Marquez - laureatul premiului Nobel pe anul 1982, decedat pe 17 aprilie -, în urma adoptării unei legi care a fost votată luni în Parlamentul acestei ţări.

11
/12
/14

Amza Pellea pleca după țigări și, uneori, se întorcea după trei zile. Gheorghe Dinică l-a luat de guler pe comandantul de la Otopeni. Vladimir Găitan ar fi putut juca într-un film de Michelangelo Antonioni... Câteodată, poveștile din culise sunt mai palpitante decât cele de pe scenă.