Justiţia olandeză a decis că arhivele Muzeului Anne Frank trebuie să revină în Elveţia
https://www.ziarulmetropolis.ro/justitia-olandeza-a-decis-ca-arhivele-muzeului-anne-frank-trebuie-sa-revina-in-elvetia/

Muzeul Anne Frank trebuie să predea arhivele familiei acestei adolescente evreice, devenită celebră pentru jurnalul ei, care au fost împrumutate, unei fundaţii elveţiene înfiinţate de tatăl tinerei.

Un articol de Andrada Văsii|28 iunie 2013

Muzeul Anne Frank trebuie să predea arhivele familiei acestei adolescente evreice, devenită celebră pentru jurnalul ei, care au fost împrumutate, unei fundaţii elveţiene înfiinţate de tatăl tinerei.

Decizia a fost luată miercuri de către Tribunalul din Amsterdam, punând astfel capăt unei dispute juridice îndelungate. „Tribunalul ordonă Muzeului Anne Frank (din Amsterdam, n.r.) să predea obiectele fundaţiei înainte de 1 ianuarie 2014“, au decis judecătorii olandezi în hotărârea lor, publicată pe internet, informează AFP.

O arhivă de scrisori și fotografii

Arhivele, compuse în principal din scrisori şi fotografii, au fost împrumutate muzeului olandez de Anne Frank Fonds, fundaţia cu sediul la Basel înfiinţată în 1963 de tatăl ei, Otto.

Tribunalul a dispus, totodată, ca Muzeul Anne Frank să plătească cheltuielile de judecată ale fundaţiei, care a deschis acest proces în 2011.

 

Într-un comunicat, reprezentanţii Muzeului Anne Frank au spus că este „regretabil“ faptul că arhivele nu vor putea să rămână la Amsterdam. Amenajat în casa din Amsterdam în care s-au ascuns Anne Frank şi familia sa, muzeul nu contestă proprietatea documentelor, spunând că acestea au fost împrumutate pe termen lung, informează Mediafax.

Jurnalul rămâne

Jurnalul Annei Frank, care aparţine statului olandez şi a fost împrumutat de manieră permanentă muzeului, nu făcea parte din aceste arhive. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Anne Frank, familia ei, împreună cu alţi evrei s-au ascuns de nazişti, timp de doi ani, într-o anexă secretă a unei case devenită în zilele noastre cel mai popular muzeu din Amsterdam.

O poveste emoționantă

Bolnavă de tifos, Anne Frank a murit în 1945, la vârsta de 15 ani, în lagărul de concentrare de la Bergen-Belsen, în nordul Germaniei. Sora ei Margot a murit în acelaşi lagăr în martie 1945, cu doar câteva săptămâni înainte de eliberarea lagărului de armata britanică, iar mama lor, Edith, a murit în lagărul de la Auschwitz. A supravieţuit doar Otto Frank, tatăl Annei. Un an mai târziu, Otto s-a întors în podul casei din Amsterdam, unde a găsit, aruncat pe jos, un jurnal scris de Anne.

Din 1947, când s-a publicat pentru prima oară în Ţările de Jos, „Jurnalul Annei Frank“ a fost tradus în peste 65 de limbi şi vândut în întreaga lume în peste 30 de milioane de exemplare. La celebritatea „Jurnalului“ au contribuit şi adaptările sale teatrale şi cinematografice, faptul că a devenit materie de studiu în multe şcoli din lume, că a fost obiectul unor analize subtile, dar şi ţinta unor vehemente atacuri.

Otto Frank, singurul dintre ocupanţii anexei secrete din Amsterdam care a supravieţuit Holocaustului, a murit în 1980, la vârsta de 91 de ani.

Foto credit: Wikipedia

01
/08
/15

Humanitas Multimedia vă invită marți, 4 august, la ora 19.00, pe terasa librăriei Humanitas Kretzulescu să descoperiți audiobookul verii: ,,Ferma animalelor” de George Orwell, în lectura lui Victor Rebengiuc. Discuția la care vor participa Victor Rebengiuc, Dan C. Mihăilescu și Lidia Bodea va fi urmată de lectura câtorva fragmente din nuvela lui Orwell. 

31
/07
/15

Editura Polirom vă propune şi în această săptămînă două volume fascinante, de neratat, în colecţia „Hexagon. Cartea de călătorie”: Căzînd în gol, de Joe Simpson, un bestseller al literaturii montane, şi Trenul-fantomă către Răsărit, de Paul Theroux, continuarea Bazarului pe roţi, un clasic al literaturii de călătorie.

31
/07
/15

Festivalul Dilema veche se întoarce la Alba Iulia, între 21 şi 23 august 2015, cu – anunţă organizatorii - nouă ordine de zi care răsuceşte minţile: Pleşu, Liiceanu, Patapievici, folk, jazz şi alte fineţuri muzicale, politică europeană şi idei, scriitori şi filme documentare şi, mai ales, bună dispoziție şi umor dublu rafinat. Aceasta e situaţiunea.

30
/07
/15

Teatrul Pygmalion din Viena prezintă spectacolul-lectură Insula (Die Insel), de Gellu Naum, vineri, 31 iulie, de la ora 20.00. Evenimentul marchează împlinirea a 100 de ani de la naşterea dramaturgului, poetului, prozatorului şi eseistului român. Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001) este considerat cel mai important reprezentant român al curentului suprarealist și unul dintre ultimii mari reprezentanți ai acestuia pe plan european.

29
/07
/15

„Creştinismul e dogmă, e mistică, e morală, e de toate, dar e în mod special un mod de a trăi şi o soluţie şi e reţeta de fericire.” Spunea Nicolae Steinhardt, unul dintre cei mai importanți intelectuali români ai secolului trecut. S-a născut pe 29 iulie 1912.

24
/07
/15

Recitesc “Sonata Kreutzer”. E o capodoperă, scurtă, dar capodoperă. Găsesc concluziile marelui rus false, dar premisele adevărate. Demonstrația – însă – strict textual, demonstrația că viața bărbatului cu femeia pe pământ e sortită unui lung șir de chinuri care pot decurge, lesne, în crimă, demonstrația e superbă.

22
/07
/15

Abia acum am ajuns – la doi ani de când a fost publicată – să citesc “Sărbătoarea neînsemnătății”, de Milan Kundera. Sunt un kunderian rezonabil. Iubesc literatura care a plecat din Cehia pentru a ajunge în inima lucrurilor.

20
/07
/15

Duc în chestiunea bibliografiei generale povara unor lipsuri enorme. Toate aceste lipsuri enorme sunt, în același timp, o discretă dovadă de înțelepciune. Am amânat ani de zile întâlniri cu anume scriitori. Cred că în literatură, la fel ca în dragoste, întâlnirile cuvenite tot se vor întâmpla.

17
/07
/15

„Cum suntem?”, „Cum credem că suntem?”, „Cum cred alţii că suntem?”, „Cum am ajuns să fim aşa?” sunt întrebări esenţiale atât pentru fiecare dintre noi, cât şi pentru întreaga societatea românească. În volumul Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală, apărut la Editura Polirom, disponibil în librării din această săptămînă, renumitul psiholog Daniel David ne oferă, într-o manieră analitică riguroasă şi complexă, răspunsuri bine documentate.

15
/07
/15

„Povestirile lui Salamov reprezintă o lectură esenţială pentru acei cititori interesaţi de experienţa Gulagului; ele vin din familia prozei lui Soljenitin, cu stilul şi filosofia ei izbitoare.” (The Telegraph). Editura Polirom a publicat de curând cel de-al doilea volum al uneia dintre cele mai tulburatoare capodopere ale secolului XX: Povestiri din Kolima, de Varlam Salamov.