-->

Kyra Kyralina. Dan Piţa, un recidivist în eşecuri
https://www.ziarulmetropolis.ro/kyra-kyralina-dan-pita-un-recidivist-in-esecuri/

CRONICĂ DE FILM Adaptare a celebrei nuvele a lui Panait Istrati, „Kyra Kyralina” este reconfirmarea epuizării ca regizor a lui Dan Piţa, în pofida insistenţei sale de a dovedi contrariul. Un film livresc, fără suflu şi departe de a reda pasiunile ucigătoare care domină povestea din sursa literară de inspiraţie.

Un articol de Ionuţ Mareş|5 septembrie 2014

Decăderea treptată, dar sigură, a lui Dan Pița ca regizor după prăbușirea comunismului și a cenzurii este un fapt care nu mai avea nevoie de o nouă confirmare.

Filmele sale de după 2000 („Femeia visurilor”, „Second hand”) păreau a fi pus capăt unei cariere prolifice și marcate de câteva reușite – în special înainte de 1989 – demne de a fi reținute de partea onorabilă a istoriei cinematografiei române (fragmentul „La o nuntă” din „Nunta de piatră”, „Concurs”, „Pas în doi”, „Faleze de nisip”).

Odată îndrăgitul cineast oferă însă prin noul său film, „Kyra Kyralina”, încă o dovadă (după insuportabilul „Ceva bun de la viață”, 2011) nu doar a unei desuetudini nici măcar asumate, ci și a unei lipse profunde de inspirație regizorală și simț autocritic.

Adaptare după scrierile lui Panait Istrati, în special după nuvela „Chira Chiralina”, pe un scenariu mai vechi scris de Ioan Grigorescu și reașezat de însuși Dan Pița, filmul se vrea o poveste de epocă, marcată de exotism multietnic, despre pasiuni ucigătoare și maturizare.

Aer livresc, ilustraţii pleonastice

Toate acestea sunt regăsibile în imperfecta, dar captivanta, nuvelă a lui Istrati. În schimb, „Kyra Kyralina” este un film anost, fără suflu și prețios la nivel de imagine. Și doar cu răzlețe răbufniri (mai exact, câteva încadraturi și lucrături de montaj) care amintesc de un vechi regizor talentat și care pot înșela pentru o clipă publicul că întreaga punere în scenă ar putea lua o turnură salvatoare.

Nu se întâmplă minunea. Și asta în primul rând din cauza neinspiratei distribuții sau, mai exact, a unei defectuase dirijări a interpreților (câțiva dintre ei, cu puțină experiență sau chiar la debut) și a deficitului regizoral de a simți și reda firescul (nu realismul sau naturalismul!). Filmul are un aer livresc, și nu pentru că povestea este relatată, uneori direct către cameră, de protagonistul ei, Dragomir, ajuns la maturitate (la fel ca în carte), ci pentru că dialogurile, multe dintre ele absente din scrierea lui Istrati, sună fals și afectat (uneori chiar vulgar).

La fel cum neinspirată este întreaga mizanscenă, departe de a transmite, ca în nuvelă, patimile, sexualitatea sugerată, homosexualitatea reprimată și viața intensă ce caracterizează petrecerile la care Kyra, fata Kyralina și băiatul Dragomir invită bărbați din oraș.

Citiţi şi: INTERVIU Dan Piţa, regizor: „Niciodată nu termini cu ambiţiile“

Pița preferă să ilustreze, uneori pleonastic, momentele pe care „eroul” le narează din copilăria sa, așa cum sunt bătăile (multe, dar deloc deranjante pentru spectator) pe care tatăl le aplică soției sale Kyra sau petrecerile presupus „desfrânate”, în fapt cuminți scene de muzică și dans. Nimic din senzualitatea pe care Dragomir din carte o percepe la mama și sora sa, adevărate bacante. În film, acest fapt este bifat didactic (o ocheadă la sânii goi, un scurt dans din buric al femeilor, flirtul cu musafirii).

Filmul ia apoi o turnură de presupus western (Pița este recidivist într-ale „genului”, după cum au arătat cele două filme ale sale din seria „Ardelenii” și mai inspiratul „Dreptate în lanțuri”). Însă și la acest capitol stângăciile ies la iveală, așa cum se întâmplă cel mai vizibil într-o scenă eșuată în care frații „hoți de cai” ai Kyrei vor să-l împuște pe cumnatul lor. Rezultă un pac-pac total necredibil, dacă nu chiar ridicol.

În partea finală, povestea ia accente de film românesc impregnat cu clișee de anii ’90 (ai secolului trecut) – copii pradă pedofililor și fete ajunse prostituate.

Film de studio și, inevitabil, cu buget insuficient pentru ce presupune o astfel de reconstituire, era firesc să predomine scenele de interior. Însă acțiunile de exterior sunt monotone, pentru că au loc pe un același drum sau lângă un râu dintr-o pădure (inclusiv o scenă cu un grup de oameni ieșiți la relaxare).

Astfel că nimic din ceea ce ar fi fost Brăila începutului de secol 20 nu răzbate în film, necum din visarea și dorința de călătorie a personajelor lui Istrati.

Distribuit și produs de Castel Film, „Kyra Kyralina” poate fi văzut în cinematografe începând cu 5 septembrie.

INFO

Kyra Kyralina (România, 2014)

Regia: Dan Piţa

Cu: Iulia Dumitru, Ştefan Iancu, Corneliu Ulici, Iulia Cirstea

Rating: ●○○○○

 



09
/04
/26

Cel mai recent lungmetraj semnat de regizorul Cristian Mungiu, „Fjord”, avându-i în rolurile principale pe actorii nominalizați la Oscar, Sebastian Stan și Renate Reinsve, a fost selectat în competiția oficială a celei de-a 79-a ediții a Festivalului de Film de la Cannes.

06
/04
/26

Peste 40 de filme documentare vor fi proiectate între 24 și 29 aprilie la Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie și Apollo111 Cinema din București, toate reflectând întocmai lumea în care trăim acum – de la presiunea asupra democrației până la ascensiunea discursurilor extremiste.

01
/04
/26

Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc anunță nominalizații la Premiile Gopo 2026. Prin filtrul a două jurii au trecut 124 de filme românești – lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje – lansate în 2025 în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming.

19
/03
/26

Actrița Dorina Lazăr va primi Premiul pentru întreaga carieră în cadrul Galei Premiilor Gopo 2026. Distincția celebrează un parcurs actoricesc definit prin versatilitate, de-a lungul a peste șase decenii, în roluri care însoțesc momente semnificative din istoria cinematografiei românești – de la producțiile populare ale anilor ’80 la cinemaul de autor al anilor ’90 și începutul anilor 2000.

27
/02
/26

În cadrul Lunii Francofoniei, Institutul Francez din România prezintă cea de-a 30-a ediție a Festivalului Filmului Francez, care se va desfășura între 19 și 29 martie 2026, la București și în alte 15 orașe: Arad, Baia Mare, Brașov, Brăila, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Pitești, Ploiești, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

26
/02
/26

Filmul o are în centru pe Lucia (Marina Palii), un personaj feminin complex, prins între rolurile de soție și mamă și o nevoie acută de libertate. O „vacanță de vis” la Krapets alături de familie și prieteni devine terenul acestei confruntări, care scoate la suprafață greșeli ale trecutului, frustrări reprimate și tot felul de dezechilibre de putere.

25
/02
/26

„De capul nostru” spune povestea unui grup de adolescenți dintr-un oraș mic din România, ai căror părinți lucrează în străinătate. Filmul explorează maturizarea forțată a unei generații nevoite să se descurce singură, surprinzând fragilitatea emoțională, nevoia de apartenență și solidaritatea care se naște între tineri lăsați să-și construiască propriile repere într-un context marcat de absența adulților.

19
/02
/26

Programul Salon des Refusés, dedicat filmelor valoroase rămase în afara circuitului tradițional de distribuție, își găsește o nouă casă la Apollo111 Cinema, unde va continua, în același format curatorial, să aducă în fața cinefililor din București titluri esențiale ale cinemaului de autor contemporan.

04
/02
/26

În cadrul seriei de evenimente derulate sub egida „Calendarului internațional al artelor”, Institutul Cultural Român organizează luni, 9 februarie, de la ora 18:00, la sediul său din Aleea Alexandru nr. 38, o dezbatere dedicată filmului independent românesc, pornind de la un studiu de caz: comedia 3 zile în septembrie, cel mai recent lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu, care a avut premiera mondială marți, 3 februarie, la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam (IFFR), cu sprijinul ICR.

29
/01
/26

Cel mai nou cinematograf de artă din oraș – Apollo111 – se deschide pe 29 ianuarie. Apollo111 Cinema se află în Palatul Universul (Ion Brezoianu 23 – 25, corp B, lângă Cișmigiu) și va avea program săptămânal, de joi până duminică.