-->

“Lacul Lebedelor”: de la Opera Națională, în premieră, la Sala Palatului
https://www.ziarulmetropolis.ro/lacul-lebedelor-de-la-opera-nationala-in-premiera-la-sala-palatului/

“Lacul Lebedelor”, cel mai faimos spectacol de balet al tuturor timpurilor, se joacă în premieră pe scena Sălii Palatului din Bucureşti, cu participarea extraordinară a Baletului Operei Naţionale Bucureşti, avându-i ca invitaţi pe prim balerinii de talie mondială, Iana Salenko şi Marian Walter.

Un articol de Petre Ivan|27 octombrie 2023

Spectacolul va avea loc la Sala Palatului pe 3 decembrie, începând cu ora 18:30, biletele fiind puse deja în vanzare în rețeaua iabilet.ro.

„Lacul lebedelor”, o poveste atemporală despre puterea iubirii care învinge răul

Titlu de referință în istoria baletului, „Lacul lebedelor” a avut premiera mondială pe 20 februarie 1877, la Teatrul Bolshoi din Moscova, unde nu a fost bine primit. Abia în 15 ianuarie 1895, cu o nouă coregrafie realizată de Marius Petipa și Lev Ivanov a avut un succes enorm la Teatrul Mariinsky din Sankt Petersburg.

Povestea din spatele celei mai celebre dintre compozițiile de balet este una cât se poate de captivantă și a reprezentat, de-a lungul timpului, subiectul de discuție al multor critici. Unul dintre fondatorii baletului rusesc, Fyodor Lopukhov, a numit „Lacul lebedelor” drept o operă națională, având în vedere simbolistica centrală – lebăda, simbolul acesteia fiind foarte des întâlnit în lirica populară; atât subiectul operei cât și imaginea lebedelor reprezintă ideea dragostei veșnice în cultura Rusiei.

Atât pentru cunoscători, cât și pentru inițiati “Lacul Lebedelor” este reprezentarea definiției baletului clasic. Indiferent cum se schimbă lumea acest “clasic” este nemuritor. Compoziția muzicală, fragilitatea balerinei care interpretează lebăda, liniile clasice, toate sunt purtătoare de emoții. În contextul în care limbajul dansului clasic este unul criptat, abstract, cu gesturi care sunt cunoscute și înțelese doar de către cunoscatori, modalitatea de expresie oferită de baletul clasic, ne emoționează, fără să știi cum și de ce. Te cucerește și te emotionează până la lacrimi.  Această conexiune între actul artistic și public este o întâlnire unică, nerepetabilă și nemuritoare.

Una dintre cele mai frumoase povestiri folclorice rusești, „Rața albă”, a influențat într-o mare măsură „Lacul lebedelor”. Contemporanii lui Ceaikovski au afirmat că acesta a prezentat de-a lungul vieții un mare interes pentru viața lui Ludwig II al Bavariei, a cărui tragica poveste este simbolizată prin lebăda din opera compozitorului.

Legenda despre prințese transformate în lebede de un vrăjitor rău, în care vraja lui poate fi spulberată numai prin iubirea unui prinț, rămâne și în zilele de astăzi poate cea mai frumoasă poveste de balet ce a fost lăsată posterității.

Iana Salenko, un talent artistic desăvârșit într-o carieră de peste 20 de ani în lumea baletului

Iana Salenko a fost aplaudată minute în șir pe scena Operei Naționale din București în 2010 cu ocazia galei de balet prilejuită de “Ziua Internaţională a Dansului”, de această dată, publicul o va putea urmări pe balerină în rolul personajului principal Odette/Odile, din “Lacul Lebedelor”.

Născută la Kiev, Iana Salenko a devenit solistă a Operei din Donetsk în 2000, iar doi ani mai târziu, la vârsta de 19 ani, a devenit prim-balerină la Opera Naţională din Kiev. În prezent, Iana Salenko este prim-balerină a Baletului de Stat din Berlin.

În repertoriul său întâlnim roluri principale din baletele Spărgătorul de nuci, Lacul Lebedelor și Frumoasa din pădurea adormită de Piotr Ilici Ceaikovski, Don Quijote şi Baiadera de Ludwig Minkus, Romeo şi Julieta şi Cenuşăreasa de Serghei Prokofiev.A dansat în coregrafii celebre, semnate de creatori precum Vladimir Malakhov, Patrice Bart, Boris Eifman, George Balanchine, August Bournonville, Frederick Ashton, Giorgio Madia, John Cranko şi a participat la numeroase gale de balet din Japonia, Rusia, Italia, Marea Britanie, Elveţia, Germania, Croaţia.

Salenko va dansa pe scena Sălii Palatului din București alături de soțul său, balerinul Marian Walter, cu care are trei copii. Marian Walter a urmat școala de Balet de Stat din Berlin pe care a absolvit-o în 2000. Artistul dansează părți importante ale repertoriului clasic și contemporan, acesta cântănd de asemenea în balete de August Bournonville, George Balanchine, Frederick Ashton, Jerome Robbins, John Cranko, Pierre Lacotte , Angelin Preljocaj, Vladimir Malakhov și Patrice Bart.

11
/03
/13

Mobilă de artă a devenit un simbol al bunului gust, iar Fabrica de mobilă SIMEX se asigură că fiecare cumpărător poate lua un produs mobilier de artă în casa sa.

04
/03
/13

Ideea în jurul căreia se construiește conceptul ART HUB este aceea de spațiu multifuncțional oferit spre utilizare unui număr mare de persoane din domeniul artelor, managementului cultural, publicității și comunicării. Totodată, ART HUB este locul unde timpul poate fi petrecut în mod creativ și plăcut, un spațiu de întâlnire, lucru sau relaxare destinat oamenilor ce activează în domenii artistice […]

01
/03
/13

Bucureşti, 27 februarie 2013, CREATIVE ARTS (www.creativearts.ro) organizează duminică, 3 martie a.c., începând cu ora 13:00, la Caffé D`Arthé (Bucureşti, Str. Popa Nan, nr. 7) un atelier de personalizat colanţi.  Cu ajutorul trainerilor Creative Arts veţi da un suflu nou ciorapilor şi colanţilor dumneavoastră printr-un atelier. Urban Legs reprezintă cel de-al şaptelea atelier din platforma […]

25
/02
/13

În perioada 20 iunie 2012- 24 februarie 2013, la Muzeul Naṭional de Artã al României a avut loc expoziṭia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI – XIX.   Cabinetul de desene şi gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României a prezentat expoziţia Antichitatea clasică între documentar şi fantezie. Gravuri din secolele XVI […]

25
/02
/13

Pânã la data de 26 mai 2013, doritorii vor putea vizita la MNAR expoziṭia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului.   Cabinetul de Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional de Artă al României prezintă expoziţia temporară Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a Orientului. Expoziţia Carol Popp de Szathmári şi revelaţia artistică a […]

22
/02
/13

În februarie, Muzeul Național de Artă al României reia seria programelor pentru adolescenți cu o serie de întâlniri în expoziţia Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului, sub semnul poveștilor nebănuite din spatele operelor de artă.   “Realitatea din spatele imaginii”   Exista oare noțiunea de modă acum 500 de ani?  Și daca da, cum foloseau Neagoe Basarab […]