Lansare de carte: „Deborah” de Cătălin Mihuleac
https://www.ziarulmetropolis.ro/lansare-de-carte-deborah-de-catalin-mihuleac/

Editura Humanitas vă învită luni, 16 decembrie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cişmigiu, la lansarea romanul „Deborah” de Cătălin Mihuleac, volum publicat în colecţia „821.135.1 – Scriitori români contemporani”, coordonată de Andreea Răsuceanu.

Un articol de Liliana Matei|14 decembrie 2019

Deborah este un roman alimentat de studiul evenimentelor și jurnalismului din epoca interbelică, care imaginează apoi destinele întortocheate ale personajelor în comunism și în perioada postcomunistă și care nu ignoră nimic din ce este uman și surprinzător în noi, chiar și umorul, ironia sau erotismul și chiar în cele mai dureroase și de neînțeles dintre situații. La eveniment vor vorbi: Cătălin Mihuleac, Tania Radu și Radu Paraschivescu.

Cartea comprimă câteva intervale esențiale din istoria României – între 1918 și 2018 –, concentrate în jurul poveștilor de viață ale unor evrei din Bucovina, unul dintre fire urmărind chiar viața lui Deborah, născută la Câmpulung și deportată împreună cu membrii familiei într-un sat ucrainean de peste Nistru. Prigoana evreilor e văzută prin ochii lui Deborah, în scene foarte puternice, ca și episoadele care surprind deportările în Transnistria, într-un tablou de epocă ce reunește personaje memorabile. Antisemitismul românesc din perioada interbelică, prea puțin discutat, este reprezentat prin câteva personaje centrale sau episodice inspirate din realitate – pamfletarul care aprinde violența naționalismului extremist sau studentul legionar care acționează omorând și care este disculpat de întreaga societate.

„Există eroine de roman care intră între coperte greu, ca într-un corset. Pe altele, capitolele flutură fără grație, aidoma hainelor uzate pe o sperietoare din lanul de grâu. Nu-i cazul lui Deborah. Deplasându-se – în pantofi cu talpă de lemn, pe tocuri sau în baston – de la o perioadă istorică la alta, în cei aproape o sută de ani ai săi de viață, ea nu este o simplă eroină de roman. Ea este o femeie-roman, ea este un veac de femeie, ea este o istorie vie. Îmbolnăvitoare și tămăduitoare, brutală ca un sloi și tandră ca un gheizer, umană și inchizitoare, perversă și naivă, bine-venită și regretabilă, imprevizibilă și descifrabilă, montană și oceanică, Deborah face din cititor ceea ce a făcut în timpul scrierii romanului din autor – un gigolo de conversație, un secretar de plictiseală, un sparring partner de polemică, un bursier de insomnii. Suferind cronic de nesomn, Deborah este un personaj la care scriitorul și cititorul visează într-o deplină solidaritate.“ – Cătălin Mihuleac

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook, aici.

La fel ca cele două volume anterioare ale proiectului lui Cătălin Mihuleac, Deborah nu este o carte tipică a literaturii Holocaustului. Un lucru bine observat de presa din Austria, Germania sau Elveția, odată cu traducerea în limba germană a romanului America de peste pogrom, cu titlul Oxenberg & Bernstein, numit pe rând „o dramă emoționantă”, „o tragedie impresionantă”, „melodramă rece” sau „basm ironic”. „Limba scriitorului Cătălin Mihuleac vădește o plăcere barocă de a povesti, ideile sale sunt nu arareori drastice până la acerbe, iar acțiunea atinge o temă neîndrăgită în Europa de Est: antisemitismul din țările socialiste. Că lui Mihuleac i-a reușit un roman de un comic debordant în ciuda acestui fundal serios dovedește măiestria lui de povestitor.”, spune Sigfried Schibli în cronica din Basler Zeitung. Iar Andreas Platthaus scrie pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung: „romanul se dovedește o confruntare de neuitat cu istoria: nu doar că este istorisită crima uriașă, pe exemplul unui pogrom în general necunoscut, cu o vizualitate pe care o știam numai de la cei mai mari, de la Primo Levi, Imre Kértesz, Jean Améry, Robert Antelme; dar este oferită și o schiță sumbră a României de după revoluția din decembrie 1989 și a tuturor ciudățeniilor sociale și comerciale ale deceniilor care i-au urmat.”. Iar Gabriel Rath declara în Die Presse am Sonntag:„Nu există nimic comparabil cu istorisirea lui Mihuleac, decât poate romanul „Nouă cufere” al lui Béla Zsolts. […] Pur și simplu totul se potrivește, fiecare personaj, fiecare frază, fiecare cuvânt. Cătălin Mihuleac a compus o capodoperă. O carte mai bună nu veți citi în acest an.”

În următoarea săptămână sunt programate alte trei întâlniri cu scriitorul Cătălin Mihuleac, la Brașov, Galați și Iași, în turneul de lansare a romanului „Deborah”:

– sâmbătă, 14 decembrie, ora 18:00, CenaKLUb Tiuk (nr. 136), cu Cătălin Mihuleac,  la Librăria Humanitas Brașov. Invitați, alături de autor, Anca Zaharia și Mihail Vakulovski.

– marți, 17 decembrie, ora 18:00, Lansare a romanului „Deborah” în Librăria Humanitas Galați. Alături de Cătălin Mihuleac vor fi Doru Căstăian și Cezar Amariei.

– miercuri, 18 decembrie, ora 18:00. Cătălin Mihuleac în dialog cu Maria Florea, jurnalist senior TVR Iași, la Librăria ”Orest Tafrali” din Iași.

O recomandare de lectură de la Radu Paraschivescu înainte de lansare: „O aventură răscolitoare şi totodată un pariu: acela de a scrie despre lucruri cumplite mobilizând, printre altele, resursele unui comic de situaţie şi de limbaj greu de găsit în literatura română de azi.”

09
/04
/16

Editura Polirom invită iubitorii de carte şi de film, duminică, 10 aprilie, de la ora 17.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bdul Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu celebrul actor Ion Dichiseanu, prilejuită de lansarea volumului Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sara Montiel, intrat de curând în portofoliul editurii, și în format digital.

07
/04
/16

Ȋntre 12 şi 14 aprilie are loc Târgul Internațional de Carte de la Londra. Cu trimitere la una dintre cele mai apreciate opere de ficţiune ale lui Eliade, „Noaptea de Sânziene”, titlul programului românesc - “Books that Open the Skies”/ „Cărţi ce deschid cerurile” subliniază rolul cărţilor în facilitarea accesului spre un univers alternativ şi misiunea intelectuală a marelui scriitor de restaurare a unei realităţi ocultate.

06
/04
/16

Revista satirică Charlie Hebdo a dedicat prima pagină de săptămâna aceasta dezvăluirilor privind eludarea impozitelor la nivel internațional considerate terorism fiscal. Publicaţia a titrat pe prima pagină o lozincă ironică la adresa celor bogați, „Je suis Panamá”, parafrazând sloganul care a stat la baza mobilizării generale după atentatul din 2015 împotriva acestei reviste pariziene.

01
/04
/16

Week-end-ul acesta, pe 2 și 3 aprilie, Final Frontier, singurul târg de carte SF & Fantasy din România deschide porțile ediției numărul 5. Tărâmul magic ales în acest an pentru a fi transformat, timp de două zile, în capitala iubitorilor de SF și Fantasy este Connect Hub (B-dul Dacia nr 99, la Piața Spaniei).

30
/03
/16

Astăzi a debutat o nouă ediţie a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount, ocazie cu care cele mai importante edituri autohtone au pregătit oferte speciale de reduceri: multe cărţi la 1 leu şi o ofertă bogată de titluri al căror preţ a fost redus chiar şi cu până la 90%.

28
/03
/16

"Doar un idiot poate fi complet fericit." - Mario Vargas Llosa. Considerat unul dintre cei mai importanți romancieri și eseiști contemporani, peruanul Mario Vargas Llosa împlineşte astăzi 80 de ani. Autor al unor romane precum Orașul și câinii, Conversație la Catedrală, Războiul sfârșitului lumii, Cine l-a ucis pe Palomino Molero?, Sărbătoarea țapului sau Mătușa Julia și condeierul, Llosa a primit Premiul Nobel pentru literatură în 2010.

28
/03
/16

La jumătatea anilor ’60, Ion Dichiseanu o cunoaşte la Festivalul de Film de la Beirut pe Sara Montiel, actriţă şi cîntăreaţă celebră în acea vreme, şi se îndrăgosteşte de ea la prima vedere. După puţin timp, când Sara ajunge la Bucureşti pentru a susţine o serie de concerte, vrea să-l întâlnească. Aşa începe povestea lor de iubire, descrisă în volumul “Am fost rivalul regelui. Povestea mea de iubire cu Sara Montiel”, apărut la Polirom.

25
/03
/16

De-a lungul anilor, în momentele de relaxare am organizat, pe imensa arenă a imaginației, numeroase partide de fotbal, unde invitam fotbaliști din echipe și epoci diferite să joace exclusiv pentru mine. Ieșeau partide memorabile, dar trebuie să spun că mai mereu aveam grijă să câștige echipa în care jucau constant Dobay, Baratki, Di Stefano, Eusebio, Ionică Bogdan, Iașin, Dobrin, Cruyff, Kempes, Pușkaș, Socrates, într-un sistem de joc perfect, unu în poartă zece în față.

24
/03
/16

Muzeul Național al Literaturii Române Iași demarează un nou proiect de revitalizare a memoriei culturale a Iașului, prin marcarea, cu ajutorul plăcilor memoriale, a unor clădiri / locuri semnificative pentru istoria cultural-literară a orașului.

24
/03
/16

„Mary Poppins este Zâna cea Bună pe care o căutăm cu toţii.“ - Times Literary Supplement Editura RAO anunţă apariţia unora dintre cele mai iubite cărţi ale copilăriei: Mary Poppins, Mary Poppins se întoarce şi Mary Poppins deschide uşa, de P.L. Travers – o serie fascinantă, care îi va ajuta pe micuţii cititori să descopere tărâmuri fantastice şi să îşi dezvolte imaginaţia!

23
/03
/16

Grupul de Educație și Acțiune pentru Cetățenie - GEAC a lansat, astăzi, prima librărie socială din România. Bookurești Social este o întreprindere culturală online de cărți accesibile în limba engleză și o întreprindere socială, pentru că excedentul obținut din vânzări este direcționat către proiectul Fondul Visele Bătrânilor.

23
/03
/16

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi organizează expoziţia Viaţa românească – 110 ani de la apariţie, ce valorifică patrimoniul MNLRI şi extraordinara colecţie a istoricului literar Nicolae Scurtu. Vor fi expuse în premieră documente de patrimoniu deosebit de valoroase pentru istoria noastră literară, de la scrisori şi fotografii la ediţii princeps, ediţii cu autograf sau cărţi de vizită.

22
/03
/16

Lăsând la o parte glumiţa din titlu şi imaginea – un (micro)pamflet / aluzie care trebuie tratat / tratată ca atare, în ciuda… “folosirii abuzive şi nelegale a siglei USR” – , în “Galaxia” Uniunii Scriitorilor din România (USR) există două certitudini. Prima, că războiul este în toi, iar a doua că, aseară, Consiliul Uniunii Scriitorilor din România (USR) a decis excluderea din Uniune a membrilor autodeclaratei “conduceri a USR”, respectiv a scriitorilor Ioana Crăciunescu, Dan Iancu, Florin Iaru, Cosmin Perţa, Valeriu Mircea Popa, Cristian Tiberiu Popescu, Octavian Soviany, Adrian Suciu, Cristian Teodorescu, Paul Vinicius, Daniel Vorona.