Repere cotidiene pentru memoria culturală ieșeană
https://www.ziarulmetropolis.ro/repere-cotidiene-pentru-memoria-culturala-ieseana/

Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi demarează un nou proiect de revitalizare a memoriei culturale a Iaşului, prin marcarea, cu ajutorul plăcilor memoriale, a unor clădiri / locuri semnificative pentru istoria cultural-literară a oraşului.

Un articol de Petre Ivan|24 Martie 2016

Proiectul face parte din planul managerial 2013-2017 al instituției și își propune (re)punerea în valoare, prin marcare, a clădirilor ieșene în care au trăit sau au creat personalități naționale, a locurilor cu încărcătură culturală.

În anul 2016, MNLR Iași își propune să amplaseze aproximativ 30 de plăci memoriale în locuri semnificative din Iași.

Primele două plăci au fost deja instalate. Prima, în fața clădirii care i-a aparținut lui Iacob Negruzzi (strada Păcurari, nr. 21), iar a doua în curtea Muzeului „Vasile Pogor”. Pe lângă marcarea culturală a spațiului, plăcile au rolul de a oferi detalii incitante sau de a spune pe scurt o poveste interesantă extrasă din istoria locului, pentru turiști, dar și pentru localnicii care încă nu cunosc lucruri importante din istoria Iașului.

De exemplu, în fața clădirii în care a locuit Iacob Negruzzi, se menționează și faptul că: „Iacob Negruzzi a găzduit aici câteva ședințe ale Junimii, la care Mihai Eminescu a recitat în 1883 poezia «Doina», iar Titu Maiorescu a citit în 1884 «O scrisoare pierdută» de I.L.Caragiale”.memoria culturală ieșeană

De asemenea, placa memorială din curtea Casei Pogor este instalată pe stâlpul de iluminat care „a fost realizat la ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII, înființată în 1840 la Iași, în timpul domniei lui Mihai Sturdza, prin efortul lui Gheorghe Asachi, cel care a pus și bazele presei în limba română”.

Sunt de părere că memoria culturală trebuie exersată și la nivelul cotidianului, contribuind astfel organic la asimilarea tradițiilor culturale și formarea tinerelor generații. Patrimoniul literar se promovează nu doar prin manuale școlare, muzee și expoziții, ci și prin intermediul clădirilor, al străzii.

Nu inventăm nimic, învățăm de la alții: orașele occidentale sunt înțesate de astfel de repere culturale, cu un impact important asupra turismului cultural. Iașul are o istorie literară, artistică și academică de excepție, mult prea puțin exploatată din acest punct de vedere. Încă o dată suntem restanți, ieșenii, față de propria noastră istorie. – Dan Lungu, director al Muzeului Național al Literaturii Române Iași.

Inițiativa Muzeului Național al Literaturii Române Iași a beneficiat de colaborarea mai multor instituții ieșene în identificarea clădirilor/locurilor semnificative: Academia Română – filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Uniunea Artiștilor Plastici din Iași, Școala Populară de Arte „Titel Popovici”.

Foto: Memoria culturală ieșeană – muzeulliteraturiiiasi.ro

24
/04
/19

Pierce Brosnan, în rolul lui Robinson Crusoe, în ecranizarea din 1997 a romanului omonim al scriitorului Daniel Defoe, publicat în urmă cu 300 de ani (25 aprilie 1719) și considerat primul roman scris vreodată în limba engleză. Daniel Defoe a murit într-o zi 24 aprilie (1931).

23
/04
/19

Se obișnuiește să se spună ca Miguel de Cervantes (simbolul literaturii spaniole) și William Shakespeare (cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză) au decedat in aceeasi zi, 23 aprilie (1616). Acest lucru este însă imposibil, deoarece, chiar dacă au murit in aceeași dată, în Marea Britanie se utiliza calendarul iulian, în timp ce în Spania se adoptase cel gregorian. O interesantă explicație a acestei frumoase ficțiuni calendaristice găsim pe blogul eseistului, filosofului și publicistului Valeriu Gherghel, http://filosofiatis.blogspot.com.

18
/04
/19

Plasat în Mexic, la sfârșitul anilor '60, „Sălbaticul” lui Guillermo Arriaga este un roman pe viață și pe moarte, în care scriitorul își arată din plin măiestria, în 725 de pagini de literatură la cel mai înalt nivel.

12
/04
/19

El este peste tot... La Verona, unde n-a existat niciodată balconul Julietei la care se strecoară adolescentul Romeo. În Italia pe care, se pare, n-a văzut niciodată, ci doar a închis ochii și și-a închipuit-o.

08
/04
/19

Cartea „Istoria lui Mayta”, de Mario Vargas Llosa, traducere din limba spaniolă de Mihai Cantuniari, a fost publicată la Editura Humanitas Fiction în 2019.

04
/04
/19

Editura Humanitas a lansat recent volumul „Memoriile unui pașoptist-model. Amintiri politice și diplomatice, 1848–1903”, de Iancu Bălăceanu (Ediție de Georgeta Filitti), pe care vă invităm să-l descoperiți în colecția „Memorii/Jurnale”.

27
/03
/19

Dacă biblioteca ta este plină de povești care se petrec în spațiu, lupte intergalactice, personaje cu puteri supranaturale, animale fantastice, tărâmuri nevăzute și supereroi, atunci te numeri printre #DragoniiDeBibliotecă și nu poți lipsi la a opta ediție a singurului târg de carte creat exact pentru tine: Final Frontier!

25
/03
/19

“Între pasiune şi suferinţă asemănarea este atât de mare încât, de-a lungul timpului, oamenii au ajuns să le confunde şi să le boteze cu acelaşi cuvânt: patimă, a pătimi. O ironie filologică.” – Ana Blandiana . Astăzi, de Buna Vestire, una dintre cele mai graţioase şi puternice voci din poezia feminină românească împlineşte 77 de ani.

Page 1 of 9012345...102030...Last »