Lansare de carte: „Ion Țuculescu. Reconstituirea” de Cătălin Davidescu
https://www.ziarulmetropolis.ro/lansare-de-carte-ion-tuculescu-reconstituirea-de-catalin-davidescu/

Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) invită publicul miercuri, 7 aprilie, de la orele 18.00, la o dezbatere online prilejuită de la lansarea volumului „Ion Țuculescu. Reconstituirea”, semnat de istoricul de artă Cătălin Davidescu.

Un articol de Liliana Matei|7 aprilie 2021

Editura MNAC și-a adăugat în colecție o nouă publicație, semnată de istoricul de artă Cătălin Davidescu, cu titlul „Ion Țuculescu. Reconstituirea”. Acest volum a fost realizat în colaborare cu Muzeul de Artă Craiova și revizitează expoziția pictorului Ion Țuculescu (1910-1962), ce a fost organizată postum, la Sala Dalles, în 1965.carte revizitează expoziția pictorului Ion Țuculescu (1910-1962), ce a fost organizată postum, la Sala Dalles, în 1965. Cartea sondează un tip de politică culturală recuperatorie, în care autoritățile comuniste consolidau sistemul de valori oficiale prin metode integrative, fals egalizatoare, de absorbție a tuturor figurilor istorice sub umbrela unor generoase acoperiri tematice ori prin atribuirea unui filon general folcloric, naționalist – un seducător material propagandistic.

Nefiind o carte pentru neofiți, ci un instrument de cercetare pentru pasionați, „Reconstituirea” e atât un citat cultural (vezi producția cinematografică cu titlu omonim), cât și un material documentar prețios, cu fotografii de arhivă și mărturii textuale extrase din contextul acestui episod instituțional istoric.

Cartea este disponibilă pe rafturile librăriei partenere Seneca Anticafe (disponibil și pentru vânzare online) și la magazinul Muzeului Național de Artă Contemporană:

LANSARE LIVE ON-LINE în prezența autorului: Miercuri, 7 aprilie, ora 18:00.

Lansarea va putea fi urmărită live pe pagina de FB a muzeului – MNAC Bucharest.

DEZBATERE PUBLICĂ: Propagandă și diplomație culturală. Atunci și acum. Perspective asupra politicilor culturale în totalitarism și democrație.

Invitați speciali:

Ioana Vlasiu este cercetător și doctor în istoria artei, membră în Comitetul consultativ al Revue Roumaine d’Histoire de l’Art, în secţia de critică a Uniunii Artiştilor Plastici din România şi AICA (Association internationale des critiques d’art). A publicat numeroase articole, studii, cărţi despre arta românească modernă în context european, a participat la organizarea unor importante expoziţii dedicate artei interbelice.

Iulian Bulai este președintele Comisiei de cultură din Camera Deputaților. De profesie este artist, cu studii universitare în arte vizuale la Academia Națională de Arte din Oslo, Norvegia, cu specializare în diplomaţie culturală şi relaţii internaționale la Universitatea din Siena, Italia. Principalele sale obiective politice sunt reforma din domeniul culturii și asumarea de către Statul român a unei politici memoriale legate de trecutul comunist.

Moderator: Călin Dan, director MNAC

„Deși studiez opera lui Ion Țuculescu de mult timp, sunt zone albe într-o istorie relativ recentă[…] În mod paradoxal, una dintre cele mai tulburi perioade este cea despre care s-a scris relativ mult: Expoziția retrospectivă Ion Țuculescu din 1965. Este greu de înțeles, pentru oricine studiază punctual acest moment, că un artist nu foarte cunoscut, aparent uitat și sigur ignorat mai bine de un deceniu, până în 1965, poate deveni peste noapte, la modul propriu, vedeta artei contemporane românești din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea.” (Cătălin Davidescu)

„Cei care au avut acces la cercurile culturale ale vremii, printre care se numără deopotrivă autorul cărții și subsemnatul, știu că tabloul pe care această recuperare îl face contextului în care Ion Țuculescu trece în posteritate descrie fidel sistemul paranoic, iresponsabil, care guverna deciziile politice la nivel înalt […] Devenise în mod progresiv evident spre sfârșitul dictaturii comuniste că toate mișcările, importante sau minore, care aveau loc pe eșichierul culturii, au fost, după 1948, conectate la cel mai înalt nivel decizional din politică, dar nu cum s-ar putea crede, din motive doctrinare – ci în conjunctura unor jocuri de putere.” (Călin Dan)

Sponsori: Greentek & DARA Lighting, Crama OprișorPolicolor RomâniaGrup Transilvae, Vitamin Aqua.

Parteneri: Cărturești, Elle România, Energiea, FEEDER.ro, GOKID.ro, Igloo Media,  National Geographic Romania,  Revista ARTA, RFI Romania, Revista Zeppelin, SUB25, Super, Supereroi printre noi,  The Institute,  Ziarul Metropolis, Zile și Nopți București.

30
/09
/16

Mai multe evenimente dedicate artei contemporane vor fi organizate, în această noapte, cu ocazia celei de a zecea ediţii a Noapţii Albe a Galeriilor (NAG), în București și în alte nouă orașe din țară. Alături de București, la NAG#10 participă Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara.

27
/09
/16

Pe Facebook s-a organizat un protest în fața Ambasadei Rusiei față de decizia Rusiei de a dona 100 de euro pentru campania de achiziționare a „Cumințeniei Pământului”. Protestul va avea loc astăzi (marţi), între orele 17.00 și 17.30, la sediul Ambasadei Rusiei la București. Organizatorii protestului spun că se simt „jigniți” de „bacșișul” Rusiei.

23
/09
/16

Publicul bucureştean e invitat să descopere arta viitorului, între 28 septembrie şi 1 octombrie. Peste 60 de artişti din 8 ţări vor fi prezenți pe scenele de la Cinema Elvira Popescu, The Ark, ARCUB Gabroveni, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti şi Muzeul Naţional George Enescu pentru 4 seri de spectacole inedite.

20
/09
/16

Cea de-a doua ediție a Trienalei de Arhitectură East Centric a început în weekend în capitală cu deschiderea expoziției principale găzduită de Teatrul Național din București și conferințe susținute de invitați din Japonia, Austria și România. Trienala continuă cu prezentările publice și jurizarea pentru Premii Arhitext East Centric. Toate cele 4 expoziții majore din cadrul Trienalei pot fi vizitate zilnic, între orele 10 și 18, la TNB și ARCUB Gabroveni, până pe 9 octombrie.

16
/09
/16

Timișoara este orașul românesc ales pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, a anunțat, astăzi (vineri), Steve Green, șeful juriului, într-o conferință de presă desfășurată la sediul Bibliotecii Naționale a României. Oraşele contracandidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au fost Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

16
/09
/16

Bucureștenii sunt invitați să participe, la sfârșitul acestei săptămâni, la evenimentele dedicate împlinirii a 557 de ani de atestare istorică a Capitalei organizate în Piața Constituției și parcurile Cișmigiu și Herăstrău, unde urmează să aibă loc concerte, expoziții, ateliere, spectacole de teatru și parade sau plimbări cu trăsura. Intrarea la toate evenimentele este gratuită.

15
/09
/16

Sâmbătă, 17 Septembrie 2016, Grădina Sticlarilor (strada Vasile Lascăr nr.36) își redeschide porțile pentru cei care vor să își descopere sau să își dezvolte latura artistică. Intrarea la Grădină este gratuită însă, pentru participare, se percepe o taxă de 20 RON, pentru achiziționarea materialelor necesare.

11
/09
/16

Viața în Giulești va fi tema unei instalații-eveniment de artă comunitară contemporană la Muzeul Culturii Romilor din Drumul Săbăreni 101-125. Evenimentul va avea loc pe 16 septembrie, de la ora 19.00.

10
/09
/16

Festivalul Internațional de fotografie Bucharest Photofest se va desfășura între 10 şi 20 septembrie, organizat de Grupul Filos, se desfăşoară în câteva locuri din Bucureşti, între care şi Teatrul Naţional din Bucureşti, în foaierul nou deschis, dinspre Bulevardul Carol.

09
/09
/16

Noaptea Albă a Galeriilor, proiect inițiat și organizat de Asociația Ephemair, prezintă pe 30 septembrie, în cadrul celei de-a zecea ediții, expoziții și evenimente dedicate artei contemporane, în galerii de artă, spații alternative, huburi creative și ateliere de artist din zece orașe – alături de București, la NAG#10 vor participa în acest an Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara.

25
/08
/16

În vreme ce guvernul român se gândeşte cum să scoată 50 de lei din buzunar pentru a-şi trimite la grădiniţă minorii ai căror părinţi au venituri mici, italienii sunt gata să le acorde o susţinere generoasă adolescenţilor. Într-o mișcare concepută pentru a reaminti tinerilor că doar cultura este cea care ne îmbogăţeşte viaţa şi aduce oamenii împreună, cetățenii italieni care împlinesc 18 ani sunt pe cale să obțină 500 de euro " bonus de cultură " de la guvern.