Lia şi Dan Perjovschi, laureaţii premiului „prinţesa Margriet” al Fundaţiei Culturale Europene
https://www.ziarulmetropolis.ro/lia-si-dan-perjovschi-laureatii-premiului-printesa-margriet-al-fundatiei-culturale-europene/

Artiştii vizuali români Lia şi Dan Perjovschi şi dirijorul german Yoel Gamzou au fost desemnaţi laureaţii celei de-a cincea ediţii a premiului „prinţesa Margriet” al Fundaţiei Culturale Europene. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 19 martie, la Bruxelles, în prezenţa prinţesei Margriet a Olandei. Premiul „prinţesa Margriet” este decernat anual, începând din […]

Un articol de Andrada Văsii|31 ianuarie 2013

Artiştii vizuali români Lia şi Dan Perjovschi şi dirijorul german Yoel Gamzou au fost desemnaţi laureaţii celei de-a cincea ediţii a premiului „prinţesa Margriet” al Fundaţiei Culturale Europene.

Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc pe 19 martie, la Bruxelles, în prezenţa prinţesei Margriet a Olandei. Premiul „prinţesa Margriet” este decernat anual, începând din 2008, artiştilor, intelectualilor şi activiştilor culturali europeni a căror muncă demonstrează importanţa culturii în construirea unei Europe democratice şi cuprinzătoare, informează un comunicat .

Premiul se vrea a fi o platformă pentru sprijinul acordat de Fundaţia Culturală Europeană acelor artişti a căror creaţie poate avea o influenţă în cadrul societăţilor europene.

Valoarea premiului este de 25.000 de euro pentru fiecare laureat.

Lia şi Dan Perjovschi sunt artişti vizuali cu o importantă contribuţie la construirea unei scene de artă româneşti şi internaţionale. Cei doi artişti au fost selectaţi de juriu atât pentru rolul activ pe care arta lor l-a jucat în construirea unei comunităţi culturale în România, cât şi pentru relevanţa europeană a acesteia.Lucrând împreună, soţii Perjovschi şi-au transformat studioul într-un spaţiu accesibil în care acţiunile culturale şi educaţia să fie susţinute, cunoştinţele să fie împărtăşite, iar publicul să devină conştient de importanţa istorică şi culturală a rolului artei în societate.

Germanul Yoel Gamzou este director artistic, dirijor al International Mahler Orchestra, capelmaistru şi director muzical adjunct al Staatstheater Kassel. Juriul premiului prinţesa Margriet l-a ales pe Yoel Gamzou pentru excepţionalul său talent şi pentru energia cu care inspiră generaţii de muzicieni şi de spectatori din întreaga Europă. Gamzou provoacă structurile convenţionale ale muzicii clasice, dezvăluindu-i astfel potenţialul democratic.

„Am încercat să am grijă de răniţii de pe câmpul de luptă (românesc). Am construit cum am putut ceea ce am crezut că-i lipseşte. Oferta mea a devenit utilă şi în Occident. Sunt răsplătită de o fundaţie europeană, nu pot decât să mă bucur. Sper ca nonconformiştii să se simtă inspiraţi şi încurajaţi. Sper să nu mă invidieze nimeni – a fost greu”, a declarat Lia Perjovschi.

La rândul său, Dan Perjovschi a spus: „Ca artist, până la 35 de ani, iei burse şi după 50 (dacă rezişti), premii. Banii vin la fix să mai achitam din datoriile pentru casa-atelier-arhivă-centru-de-artă din Sibiu, că de bătăi tandre pe umăr şi de strângeri de mâini ne-am săturat. E bine când primeşti un premiu internaţional. Noi îl primim pentru carierele noastre de artişti, pentru că am rămas cu tot cu ele în România şi pentru activitatea publică grupată sub sigla CAA/CAA (Arhiva de Artă Contemporană, Centrul de Analiză a Artei). În 2010 am fost daţi afară din atelier de UNA (Universitatea de Artă), deşi atelierul nostru din Bucureşti era sediul unde activa CAA/CAA, de care beneficiau studenţii şi tinerii (sau mai maturii) artişti, ziarişti sau profesionişti din varii domenii.

Am stat în curtea UNA 21 de ani şi n-am fost o dată invitaţi să ne prezentăm activitatea (aia pentru care luăm premiu). Cum este aşa ceva posibil? Să fim bine înţeleşi, nu ne interesează să predăm, nu vrem să fim doctori şi, har domnului, avem unde conferenţia pe tot mapamondul. E bine când un premiu internaţional repară miopia naţională. Eu şi Lia nu am câştigat niciun premiu naţional de artă. Toate premiile şi bursele noastre sunt internaţionale. Premiul ECF-Princess Margriet nu face decât să confirme trendul. De aia stăm aici. Un ghimpe în coastă. O piatră în pantof. O revoluţie la cotitură”.

La ediţiile anterioare ale premiului „prinţesa Margriet”, laureaţi au fost teoreticianul Stuart Hall, coregrafii Jérôme Bel şi Pichet Klunchun, dramaturga şi activista Borka Pavićević, regizorul Stefan Kaegi (din Rimini Protokoll), artiştii Kutluğ Ataman şi Šejla Kamerić, regizorul de film John Akomfrah şi curatorul Charles Esche.

Premiul „prinţesa Margriet” a fost decernat pentru prima oară în 2008, de Fundaţia Culturală Europeană, şi poartă numele celei care, timp de peste 24 de ani, a fost preşedinta fundaţiei. Pentru prinţesa Margriet, cultura este întotdeauna un mijloc de evidenţiere a diversităţii europene. Premiul este un parteneriat între Ministerul olandez al Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei şi Ministerul olandez al Afacerilor Externe.

 

 

Sursa: Mediafax

21
/10
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „La capătul liniei”, poate cel mai important lungmetraj al lui Dinu Tănase, director de imagine devenit regizor, este o mostră de cine-verite întârziat, însă alb-negrul imaginii, surprinderea unei realităţi necosmetizate şi jocul credibil al actorilor îl fac unul din cele mai bune filme româneşti ale anilor `80.

21
/10
/14

Începând de astăzi, 21 octombrie 2014, „Omul cu mârţoaga” de George Ciprian, una din ultimele premiere ale fostei Săli Amfiteatru, poate fi văzută pe scena sălii Atelier a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, de la ora 19.30.

21
/10
/14

Anul acesta Rusia va fi invitat de onoare al Târgului Internațional de Carte „GAUDEAMUS” organizat de Radio România. În premieră absolută, românii vor avea parte de o săptămână a mâncărurilor tradiţionale din Rusia (la unul dintre restaurantele din Centrul Vechi al Bucureştiului) și se vor bucura de colecția de aur MOSFILM pe DVD, pentru că Zilele Filmului Rus, deja tradiționale, vor fi dedicate celor 90 de ani de la înființarea concernului cinematografic Mosfilm.

21
/10
/14

Între 3 și 9 noiembrie 2014, Bucureștiul devine scena principală a teatrului independent românesc. Timp de o săptămână, Festivalul Național de Teatru Independent va prezenta cele mai bune producții independente din țară, workshop-uri inedite și conferințe.

21
/10
/14

Sâmbătă, 1 noiembrie, în cadrul seriei de concerte bilunare Jazzaj la ARCUB, va avea loc concertul „Gypsy Blues“, susținut de Emil Bîzgă (trompetă), Marius Vernescu (pian), Toma Zaharia Tomiță (bas) și Tudy Zaharescu (tobe). Evenimentul va avea loc la Sala ARCUB din Str. Batiște nr. 14, de la ora 20:00.

20
/10
/14

Teatrul de Artă Bucureşti prezintă, în premieră, spectacolul “MOARTEA PENTRU PATRIE”. Dragoste, trădare, violență, inocență și uitare. Destinele locuitorilor a trei apartamente dintr-un bloc se întrepătrund într-o disperată luptă pentru supraviețuire urbană. Un spectacol în distribuţia: Constantin Cojocaru, Lucian Ifrim, George Constantinescu, Paula Chirilă, Dana Voicu, Ruxandra Hule.

20
/10
/14

Un studio de înregistrări din Londra a lansat o „provocare” artistică unuia dintre cei mai valoroşi tineri pianişti români, SERGIU TUHUŢIU: studioul s-a oferit să îi înregistreze primul CD dacă reuşeşte să adune 20.000 de like-uri pe pagina sa de Facebook. După ce a făcut public acest pariu pe reţeaua de socializare, povestea s-a transformat într-un fenomen viral, rezultatul fiind acela că în două zile pagina sa a obţinut 24.000 de like-uri, iar înregistrările CD-ului au fost programate pentru finalul verii 2014.

20
/10
/14

Producătorii Ridley Scott şi Lynda Obst lucrează la o miniserie de televiziune, bazată pe cartea "The Hot Zone" a lui Richard Preston, publicată în 1994, despre izbucnirea epidemiilor de febră hemoragică, inclusiv cea provocată de virusul Ebola. Potrivit The Hollywood Reporter, serialul va fi produs de studiourile de televiziune Fox, după un scenariu adaptat de Jeff Vintar.